Guvernul Orban vrea să lase doar sigla din CSM

Desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, transformarea CSM într-o instituție fără activitate permanentă, diminuarea rolului Inspecției judiciare, creșterea factorului politic în conducerea parchetelor, relaxarea condițiilor de selecție a procurorilor în marile parchete, schimbarea condițiilor de pensionare a magistraților –sunt doar câteva din propunerile de modificare a Legilor Justiției .Conținutul acestor propuneri a provocat o furtună în rândul magistraților , al CSM și organizațiilor profesionale.

Modificarea Legilor Justiției , proiect politic al PNL, a fost prezentat la lansarea lui în dezbatere publică ambalat în fraze frumoase. Ministrul Cătălin Predoiu își asumă un rol mesianic atunci când declară: „Chem magistratura română pe un șantier al construcției și reconstrucției, al ieșirii din blocaje, din suficiență și rutină”. Parcă asistăm la un moment epocal,un nou cod al lui Hammurabi menit să-i scoată din supărare „pe mulți magistrați nemulțumiți de propriile legi(?!) după modificările din 2017 și 2018”, ministrul anunțând că primește săptămânal memorii „care strigă după dreptate”. Demnitarul nu pune graba pe breaslă anunțând un termen de dezbatere care se întinde până la 31 martie 2021. Proiectul de modificare vizează puncte importante în toate cele trei legi ale Justiției, care asigură cadrul pentru statutul magistraților, organizarea judiciară și Consiliul Superior al Magistraturii.

 Eliminarea schemei de pensionare a magistraților

Ministrerul Justiției ține cont în primul rând de recomandările făcute de MCV, GRECO,CEDO, dar și de necesitatea implementării unor decizii ale Curții Constituționale, un „arbitru” obligat să elimine la foc continuu neconcordanțele numeroase ale legiuitorilor cu legea fundamentală. Statutul magistraților ar urma să fie modificat în ceea ce privește rolul întărit al Institutului Superior al Magistraturii în desfășurarea concursurilor și examenelor, CSM urmând să le valideze. Ar urma să fie eliminate modalitățile alternative de intrare în magistratură fără concurs. Bomba apare însă la o propunere care anunță sec „eliminarea schemei de pensionare anticipată a magistraților”, fără a da detalii. După cum se știe, condițiile de pensionare, după o vechime de 25 de ani în funcția de magistrat sau asimilate acesteia, constituie un motiv de mare atracție pentru cei care intră în sistemul parchetelor și instanțelor, care impune multe restricții și incompatibilități.

AVANTAJ LA PROCURORI

O serie de prevederi actuale legate de condițiile de vechime pentru accederea în funcții de conducere ar urma să dispară. Proiectul prevede micșorarea pragului de vechime impus procurorilor cu funcții de conducere de rang înalt, având în vedere „realitățile din teren”(!!) după cum argumeta ministrul Predoiu. De asemenea, este stipulată „întărirea principiului independenței procurorilor în activitatea judiciară”. Revenirea la forma anterioară a Legii 242/2018 înseamnă o restrângere a rolului de control ierarhic doar la aspectele de legalitate, nu de conținutul deciziilor. Puțin clară este și afirmația ministrului din prezentarea proiectului care menționa „ridicarea la rang de lege a unor proceduri de numire în funcții de conducere de rang înalt a procurorilor și restabilirea echilibrului dintre actorii implicați în procedurile de numire (ministrul Justiției, președintele României, CSM). „Echilibrarea” poate fi înțeleasă și printr-o creștere a rolului factorilor politici în procedurile de numire. Poarta este deschisă în acest sens și de creșterea rolului procurorului general de pe lângă ÎCCJ în procedurile de delegare.Tocmai acest aspect al jocurilor de culise în delegări, care mențin provizoratul și puterea de manevrare asupra procurorilor prin funcționarul cu rang de demnitar numit de instituții politice la conducerea Ministerului Public, ridică din start noi semne de îndoială asupra intenției de depolitizare a sistemului judiciar.

Inovație: membrii CSM, trimiși în producție!

Proiectul Ministerului Justiției are două ținte clare: rezolvarea obsesiei mai vechi a „sistemului” - desființarea SIIJ și apoi demolarea CSM. „Reformatorii”din echipa ministrului justiției lasă pentru CSM neatinsă doar sigla – slogan de „garant al independenței justiției”, dar emasculează Consiliul de atribuții și funcționalități. Este pregătit un sistem nou de alegere a membrilor judecători și procurori ai CSM printr-o manevră de așa-zisă creștere a reprezentativității. Astfel, membrii sunt aleși la nivel național și nu ca acum, prin votul magistraților din cadrul parchetelor și instanțelor pentru care își depun candidatura. Lovitura de grație este dată printr-o așa-numită de ministru „inovație substanțială”. Cităm din prezentarea de pe site-ul Ministerului Justiței: „Proiectul de lege propune desfășurarea activității CSM în două sesiuni ordinare și sesiuni extraordinare la nevoie, în perioada dintre sesiuni membrii CSM care au statut de magistrat urmând să își desfășoare activitatea la instanțe și parchete, cu excepția președintelui și vicepreședintelui CSM, care urmează să rămână cu activitate permanentă”.

SELECȚIE UNITARĂ LA DNA ȘI DIICOT, concursul-interviu

Noile legi ale Justiției detaliază numirile în funcții la DIICOT/DNA, uniformizând regulile de recrutare și selecție a procurorilor, cu o vechime minimă de 7 ani în magistratură. Concursul constă într-un interviu „ce urmează a fi transmis în direct”. Unde, cui?-enigme pe care le dezleagă procurorul general care aprobă regulamentul de concurs organizat de DNA /DIICOT.

SUPĂRAREA MAGISTRAȚILOR LA REVENIREA SERVICIILOR

Proiectul de modificare substanțială a Legilor Justiției a provocat imediat după lansare reacții din partea organizațiilor profesionale ale magistraților și instituțiilor vizate.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii menționează că „a luat act cu îngrijorare de proiectele de modificare a Legilor Justiției” și adaugă faptul că „proiectele aflate în dezbatere au fost elaborate fără consultarea și implicarea instanțelor judecătorești, parchetelor sau a CSM”.

Uniunea Națională a Judecătorilor din România(UNJR), Asociația Magistraților din România (AMR), Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO) își arată disponibilitatea să participe activ, cu propuneri de modificări și observații la proiectele de lege. Într-o postare pe pagina de socializare, judecătoarea Dana Gîrbovan, voce reprezentativă pentru magistrații din România, menționează că „există și propuneri total inaceptabile, deoarece aduc atingere statutului judecătorilor și procurorilor, subminând totodată independența justiției.

Cele trei asociații profesionale menționate atrag atenția că proiectul de lege pentru modificarea Legii 303/2004 schimbă titlul legii, din „statutul judecătorilor și procurorilor” în „statutul magistraților”. Acesta este un aspect de esență, care poate alimenta din nou confuzii în mintea cetățenilor privind rolul judecătorilor și cel al procurorilor. UNJR, AMR, AJADO mai spun că proiectul deschide din nou calea interferenței serviciilor de informații în justiție: „Se abrogă garanții importante ce vizau protecția independenței judecătorilor și procurorilor față de influența serviciilor de informații. Astfel se abrogă articolele ce reglementau incriminarea racolării judecătorilor și procurorilor de către serviciiile de informații, demers ce lasă să se înțeleagă că asemenea acțiuni nu ar fi vădit vătămătoare pentru sistemul judiciar și independența justiției. Procedura de verificare a calității de ofițeri acoperiți, colaboratori sau informatori ai serviciilor de informații a fost golită de substanță”.

„Se deschide din nou posibilitatea încheierii protocoalelor secrete ce vizează sau prejudiciază justiția și actul de judecată”.

Poziția UNJR, AMR, AJADO