Paștele, amenințat de restricțiile din 2020

Apar tot mai multe voci care prevăd că slujba Învierii va fi și în acest an supusă restricțiilor, urmând să fie marcată după aceleași reguli ale izolării din primăvara 2020. Biserica Ortodoxă și credincioșii nu au acceptat ușor lockdown-ul impus de Paște anul trecut, cererile de anulare a restricțiilor fiind făcute inclusiv în justiție, pentru accesul liber la slujbele de Marea Sărbătoare a Creștinătății. Procesul pentru „liberalizarea ” Învierii a ajuns la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. 

Cum au soluționat instanțele naționale din Grecia și România cererile pentru anularea restricțiilor impuse credincioșilor creștini, în contextul crizei de sănătate din cauza Covid-19? 

Tehnica amânării

Pe 20 martie 2020, Asociația Ecleziastică Ortodoxă a depus la Consiliul de Stat al Greciei o acțiune în anulare, însoțită de o cerere de măsuri provizorii, precum și o cerere de suspendare a măsurilor luate de autoritățile elene pe perioada  16 martie-16 mai, care împiedicau accesul credincioșilor la ceremonii religioase și funcționarea normală a bisericilor, inclusiv în perioada Paștelui. Pe 23 iunie 2020, înalta instanță administrativă  a apreciat că nu este necesar să se pronunțe asupra acțiunii în anulare. Aceasta a considerat că reclamantul nu mai avea un interes legitim, deoarece deciziile guvernului grec, de restricționare a participării la slujbele religioase populației nu mai erau valabile la acea dată. Adică, justiția de la Atena a folosit tehnica amânării până la Paștele cailor, când cererea nu mai avea obiect. Tergiversarea procesului a fost provocată de reprezentanții guvernului, care au întârziat să prezinte argumentele lor în contradictoriu cu cererile credincioșilor ortodocși.

 Continuare la Strasbourg

Asociația ortodoxă a considerat că justiția națională nu a procedat corect și a reclamat Grecia, în noiembrie 2020, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Pe 15 martie 2021, au fost comunicate întrebările la care, potrivit procedurii CEDO, urmează să răspundă părțile. Ele sunt foarte clare:

1. A fost respectat în prezenta cauză dreptul reclamantului de acces la instanță, garantat de articolul 6 al Convenției?

2. A existat o încălcare a libertății de religie a asociației reclamante, în sensul articolului 9 din Convenție?

În abordarea cauzei este menționat un caz similar, în care Grecia a fost sancționată de CEDO pentru că nu a asigurat dreptul la justiție, prin încălcarea art. 6 al Convenției.

 Jurisprudența relevantă

 În cauza Frezadou contra Greciei, reclamantul  acuza faptul că dreptul de acces la o instanță i-a fost încălcat prin prelungirea excesivă a procesului, până când cererea nu mai avea obiect. CEDO a plecat în judecarea cauzei de la condițiile de procedură, organizarea și competența instanței naționale care trebuie să asigure dreptul la un proces echitabil, garantat de articolul 6 al Convenției. Judecătorii de la Strasbourg au reținut că „întârzierile semnificative și recurente în administrarea justiției sunt un fenomen îngrijorător, care ar putea submina încrederea publicului în eficacitatea sistemului judiciar. Astfel, menținerea unei proceduri în curs de desfășurare pentru o perioadă excesivă poate afecta chiar și dreptul de acces la o instanță. În special, absența nejustificată a unei decizii de către instanța de judecată pentru o perioadă prelungită poate echivala cu o negare a justiției. Remediul solicitat de persoana în cauză poate fi lipsit de toată eficacitatea, atunci când instanța nu soluționează litigiul în timp util, după cum impun circumstanțele și problema fiecărui caz în parte”. Curtea a menționat în motivarea deciziei de condamnare a Greciei pentru încălcarea articolului 6 al Convenției că reclamantul a folosit toate mijloacele pe care le avea la dispoziție pentru a accelera procedurile și totuși „a trebuit să suporte în cele din urmă consecința inacțiunii autorităților interne”.

Europarlamentarul Terheș cheamă în justiție autoritățile

Europarlamentarul Cristian Vasile Terheș a atacat în justiție ordonanța militară nr. 1/2020 și celelalte acte administrative care încălcau libertatea de practicare a religiei, prin interdicțiile de deplasare și adunare în lăcașele de cult, nici măcar în perioada Sărbătorilor Pascale. Terheș a chemat în instanță pe președintele României, Camera Deputaților și Senatul, prim-ministrul, Ministerul de Interne, solicitând anularea restricțiilor care lezau drepturi constituționale. Reclamantul amintește în cererea de chemare în judecată faptul că a contestat documentele de instituire a stării de urgență încă din luna mai 2020 tuturor instituțiilor implicate, dar i s-a respins solicitarea, fără explicații. Tribunalul București și-a declinat competența pentru judecare în favoarea unei instanțe superioare. În 6 august 2020, este înregistrat la Curtea de Apel Cluj dosarul 475/33/2020, în care reclamantul Terheș Cristian Vasile cheamă în judecată pe reprezentanții instituțiilor menționate, în calitate  de pârâți. În ședința din 12 martie 2021, la un an de la instituirea stării de urgență, CA Cluj, Secția a III-a contencios administrativ și fiscal respinge cererea reclamantului pentru anularea actelor prin care s-au instituit și prelungit restricțiile. Decizia de la fond poate fi atacată în termen de 15 zile de la comunicare. Europarlamentarul a menționat anterior că solicitările de despăgubire, de circa 3.000 de euro, sunt preluate din practica CEDO a libertății de religie în cauze similare. Așadar, sunt premise ca și soluția dată de instanțele din România, care au tergiversat judecarea cauzei care reclama restricții în practica religioasă în Sărbătorile Pascale 2020, să ajungă la CEDO. 

Președintele Iohannis dă asigurări - fără lockdown de Paște

La finalul declarației de presă de la Cotroceni, din 9 martie 2021, Klaus Werner Iohannis a dat un mesaj explicit „foarte important pentru mulți”:

Pot să vă spun clar, dragi români, că nu avem în vedere un lockdown de Paște.