Ministerul Justiției propune atacarea la CCR a legii prin care sunt scutiți de închisoare inculpații pentru evaziune fiscală, dacă achită prejudiciul

Ministerul Justiției propune Guvernului să atace la CCR legea inițiată de deputatul PSD Cătălin Rădulescu prin care sunt scutiți de închisoare inculpații pentru evaziune fiscală dacă prejudiciul este mai mic de 100.000 de euro și este achitat integral.

Legea a fost adoptată de Camera Deputaților marți.

Ministerul Justiției afirmă că proiectul a fost avizat negativ de Guvern și a mai fost atacat la CCR, unde a fost declarat neconstituțional.

Proiectul, depus în 2017, când Liviu Dragnea era șeful Camerei Deputaților, a fost adoptat în 2018, cu voturile PSD, ALDE și UDMR. Ulterior, legea a fost atacată la CCR de PNL, USR și PMP.

După decizia de neconstituționalitate, deputații au adoptat unele amendamente, introducând astfel pedeapsa amenzii, alternativ cu pedeapsa cu închisoarea, în cazul unor infracțiuni de evaziune fiscală.

Potrivit proiectului de lege, „constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi sau cu amendă stabilirea cu rea credinţă de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuţiilor, având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat, ori compensări datorate bugetului general consolidat. Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi sau cu amendă asocierea în vederea săvârşirii acestor fapte.”

De asemenea, „constituie infracţiuni de evaziune fiscală şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 8 ani şi interzicerea unor drepturi, sau cu amendă, următoarele fapte săvârşite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale: a) ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile; b) omisiunea, în tot sau în parte, a evidenţierii, în actele contabile sau în alte documente legale, a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate; c) evidenţierea în actele contabile sau în alte documente legale a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale sau evidenţierea altor operaţiuni fictive; d) alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau alte mijloace de stocare a datelor; e) executarea de evidenţe contabile duble, folosind înscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor; f) sustragerea de la efectuarea verificărilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictivă sau declararea inexactă cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate; g) substituirea, degradarea sau înstrăinarea de către debitor ori de către terţe persoane a bunurilor sechestrate în conformitate cu prevederile Codului de procedură fiscală şi ale Codului de procedură penală.”.

Pe de altă parte, „în cazul săvârşirii unor astfel de infracţiuni de evaziune fiscală, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecăţii prejudiciul cauzat este acoperit integral, iar valoarea acestuia nu depăşeşte 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se poate aplica pedeapsa cu amendă. Dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în aceleaşi condiţii este de până la 50.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se aplică pedeapsa cu amenda.”

„În cazul săvârşirii uneia dintre aceste infracţiuni, prevăzute anterior, dacă în cursul urmăririi penale sau în cursul judecăţii, până la pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive, prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile este acoperit integral, fapta nu se mai pedepseşte, făcându-se aplicarea dispoziţiilor art. 16 alin. (1) lit. h) din Legea nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare.”