x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Justitie Reacția Danei Gârbovan: „Fapt ignorat in mod deliberat de expertii GRECO in cuprinsul acestui raport”

Reacția Danei Gârbovan: „Fapt ignorat in mod deliberat de expertii GRECO in cuprinsul acestui raport”

09 Iul 2019   •   15:40
Reacția Danei Gârbovan: „Fapt ignorat in mod deliberat de expertii GRECO in cuprinsul acestui raport”
Sursa foto: Dana Garbovan - presedinte UNJR (d)

Judecătorul Dana Gîrbovan, președintele UNJR, arată într-o postare pe Facebook că rapoartele GRECO pentru România conțin erori care dovedesc fie superficialitatea celor care le-au redactat, fie sunt vădit subiective.

”Rapoartele GRECO pe Romania confirma, inca o data, ca aceste evaluari sunt nu doar vadit subiective, ci contin si erori grosiere

Pe data de 9 iulie 2019 GRECO a publicat cele doua rapoarte privind Romania, rapoarte adoptate pe data de 21 iunie 2019.
Unul dintre acestea este Raport de follow-up referitor la Raportul ad hoc privind Romania, iar cel de al doilea este raportul de conformitate din cadrul celei de a patra runde de evaluare.

Raportul de follow-up cuprinde o analiza partinitoare si pe alocuri superficiala ori eronata a problemelor ce fac obiectul sau, fapt compromite seriozitatea si profesionalismul unui asemenea raport ce se finalizeaza prin "recomandari" adresate unui stat pe chestiuni ce tin de justitie.

Voi reveni cu o analiza mai detaliata asupra rapoartelor, dar deocamdata subliniez o chestiune flagranta, ce mi-a atras atentia prin gravitatea ei.

In raport se analizeaza din nou "problema" modificarii art. 64 alin. (3) din Legea 304/2004, in sensul ca solutiile procurorului de caz pot fi infirmate de procurorul ierarhic superior nu doar pentru motive de nelegalitate, ci si de netemeinicie.

Modificarea a starnit ample proteste publice impotriva modificarilor aduse legilor justitiei, acestea avand la baza pur si simplu o manipulare grosolana: protestatarii sustineau ca prin includerea netemeiniciei ca motiv de infirmare a unei solutii, politicul ar putea interveni in dosare pentru ca cei acuzati de savarsirea unor infractiuni sa nu fie trimisi in judecata.
Aceasta "temere" care nu avea nici un temei legal a fost insa rostogolita sustinut, fiind preluata intr-o prima etapa si in opinia preliminara a Comisiei de la Venetia. Chestiunea a fost insa lamurita ulterior, teoria propagandista fiind demontata printr-un argument simplu si clar: prevederea ca procurorul poate infirma actele procurorului pentru netemeinicie exista de multa vreme in Codul de procedura penala, nefiind ceva nou introdus prin Legea 304/2004.

In ciuda acestei evidente, acceptata in final chiar de Comisia de la Venetia, expertii GRECO reiau problema in aceeasi nota, dovedindu-se pur si simplu surzi si orbi la argumentele ce deriva din dispozitii exprese ale legii, de necombatut.

Mai grav, pentru a-si sustine pozitia, expertii GRECO citeaza trunchiat opinia Comisiei de la Venetia, dupa cum rezulta din chiar cuprinsul rapoartelor.

Asadar, la punctul 38 din Raportul de follow up, GRECO arata ca:
"38. În ceea ce privește a doua parte a acestei recomandări, GRECO a atras deja atenția autoritățile române în Raportul său ad hoc cu privire la faptul că permiterea procurorilor ierarhic superiori să infirme soluțiile privind urmărirea penală pe baza faptului că sunt netemeinice (în plus față de cele ilegale), corelată cu independența generală redusă a procurorilor, riscă să aibă consecințe asupra posibilităților de cercetare / urmărire a infracțiunilor (inclusiv de corupție) fără intervenții nejustificate. În acest sens, GRECO se referă din nou la observațiile Comisiei de la Veneția din ultima sa Opinie privind amendamentele la cele trei legi ale justiției, care prevede că "adăugarea cuvântului "netemeinice" în articolul 64 din legea organizării judiciare ca motiv pentru procurorul ierarhic superior, în plus față de ilegalitate, de infirmare a soluției unui procuror, a ridicat temerile că rolul sporit al Ministerului Justiției - care este numit politic - în procedurile de numire și de eliberare din funcție, pot, corelate, să genereze o creștere a influenței politice asupra investigațiilor penale. Atât Procurorul General, cât și șeful DNA, a cărui poziție pare a fi consolidată de această putere, au considerat că va fi dificil pentru ei să reziste presiunilor politicienilor de a interveni în cazuri individuale, nu în ultimul rând în cazuri de corupție".
https://rm.coe.int/raport-de-follow-up-referitor…/1680965689

Este pur si simplu inadmisibil modul in care expertii GRECO folosesc Opinia Comisiei de la Venetia sub acest aspect, in conditiile in care, in mod real, aceasta nu a mai sustinut in final ca ar exista o problema legata de controlul pe “netemeinicie”.

Reamintesc faptul ca au existat doua opinii ale Comsiei de la Venetia in ceea ce priveste modificarile la legile justitiei: o opinie preliminara, adoptata la data de 13 iulie 2018, si o opinie definitiva, adoptata la data de 20 octombrie 2018.

In cadrul primei opinii a fost inclusa recomandarea ca prevederile ce permit procurorului ierarhic superior sa infirme pe motive de netemeinicie solutiile procurorului de caz sa fie eliminate sau mai bine definite.
https://www.venice.coe.int/webforms/documents/default.aspx…

Recomandarea a starnit ample critici, in conditiile in care prevederea exista deja reglementata, de multi ani, in Codul de procedura penala, neexistand nici o noutate sub acest aspect, ci doar o corelare a unor norme aflate in legi diferite. De asemenea, insasi Laura Codruta Kovesi a dat un ordin intern in DNA pentru ca procurorii ierarhici superiori sa verifice legalitatea si temeinicia actelor procurorilor din subordine. UNJR a explicat la acea vreme problema.
www.unjr.ro/…/pozitia-unjr-cu-privire-la-posibilitatea-pro…/

Drept consecinta, in raportul final al Comisiei de la Venetia aceasta recomandare nu mai apare, insasi Comisia admitand implicit eroarea din primul raport.

Or, apare absolut surprinzator faptul ca expertii GRECO efectiv ignora aceasta situatie. Acestia citeaza din opinia finala doar partea in care Comisia de la Venetia exprima "temerile" Procurorului General si a Procurorului sef DNA de la aceea vreme, excluzand in acelasi timp tocmai concluzia Comisie de la Venetia, potrivit careia: "Cu toate acestea, Comisia intelege ca desi referirea la netemeinicie a fost intr-adevar adaugata formei anterioare a Legii 304/2014, principiul era deja stipulat in Codul de Procedura Penala".
“The Commission however understands that, while the reference to groundlessness has indeed been added to the previous text of Law no. 304/2014, the principle already appeared in the Criminal Procedure Code.”
https://www.venice.coe.int/webforms/documents/default.aspx…

Ca atare, asa cum am subliniat deja, Comisia de la Venetia a inlaturat recomandarea referitoare la "netemeinicie" din cuprinsul opiniei finale privind legile justitiei, dandu-si seama de greseala, fapt ignorat in mod deliberat de expertii GRECO in cuprinsul acestui raport.

O asemenea scapare din partea GRECO, care ignora cu buna stiinta lucruri evidente, nu face altceva decat sa dovedeasca, o data in plus, subiectivismul si/sau superficialitatea expertilor GRECO in redactarea acestor rapoarte.

Voi continua in perioada urmatoare seria analizelor rapoartelor GRECO privind alte state, iar in paralel voi reveni cu o analiza mai in detaliu a rapoartelor privind Romania.

Pana atunci, insa, solicit public ministrului justitiei Ana Birchall sa prezinte o pozitie publica cu privire la erorile flagrante din aceste rapoarte GRECO care sfideaza logica juridica elementara, cum ar fi referirea la infirmarea solutiilor pe netemeinicie, pe care o prezinta ca o prevedere noua ce reprezinta o amenintare la adresa independentei justitiei, in contextul in care acesta prevedere exista in lege de ani de zile si a fost folosita inclusiv de fosta sefa DNA Laura Codruta Kovesi” scrie Dana Gîrbovan.

×