România rămâne în topul plângerilor la CEDO

Raportul pe anul 2020 al Curții Europene a Drepturilor Omului arată că România continuă să fie unul dintre „clienții” importanți ai instanței de la Strasbourg. Cu 7.561 de reclamații depuse de cetățeni români la CEDO în anul 2020, țara noastră se menține în topul european al nemulțumirilor la adresa justiției. România are în continuare cele mai multe cereri depuse dintre țările Uniunii Europene, ocupând peste 12 la sută din capacitatea de examinare a Curții. Raportul CEDO pe 2020 menționează cauze relevante în care România a fost condamnată.

În 2020 au fost primite 41.700 de cereri pentru  examinare provenite din țările membre ale Consiliului Europei aflate în jurisdicția Curții de la Strasbourg. Datele statistice cuprinse în raportul prezentat public în 28 ianuarie, într-o conferință de presă online, arată că față de 2019  au fost depuse cu 6 la sută mai puține cereri, dar stocul de plângeri rămâne ridicat - 59.800, la finalul anului. În 2020 au fost declarate inadmisibile 37.289 de cereri. Au fost judecate 1.901 cauze, cu 13 la sută mai puține față de anul anterior, condițiile de lucru impuse de pandemie influențând și lucrările CEDO.

Prioritizarea cazurilor

Curtea a urmărit cu prioritate concentrarea resurselor pe cele mai importante cazuri. La 31 decembrie 2020, erau înregistrate 24.444 de cereri pe cele trei spețe declarate prioritare de CEDO. Cele mai multe  dintre acestea provin din Rusia, Turcia și România. Din România, majoritatea reclamațiilor se referă la condițiile de detenție, pentru care CEDO a deschis anterior proceduri speciale de urmărire, dar angajamentele luate de guvern nu au fost finalizate. Rusia conduce în acest top al adresabilității cetățenilor, cu 13.645 cereri, CEDO fiind considerată ca ultimă speranță pentru cei nemulțumiți de felul în care au fost respectate drepturile omului prin sistemul de justiție național. Din Turcia s-au înregistrat 11.750 cereri, din Ucraina 10.408, România  fiind pe locul patru, cu 7.561,urmată de Ungaria, cu 3.469.

Pagina României

Statistica detaliată prezintă pe fiecare țară stadiul în care se află  cererile, distribuția lor în cadrul instanței europene.  Astfel, reținem din pagina consacrată României că, din cele 7.561 de reclamații, doar 59 au fost declarate admisibile, ceea ce reprezintă sub 1 la sută. 150 de cereri au fost judecate de un singur magistrat, 1.128 fiind analizate și decise de Marea Cameră. Pentru 3.958 se așteaptă răspunsul guvernului de la București înainte de a fi luată o decizie. Au fost trimise 2.266 de comunicări referitoare la cererile depuse.

Aplaudacul Dănileț Vasilică manipulează statistica

 Numărul mare de cereri provenite din România reflectă starea statului de drept, fiind și un indiciu al încrederii în sistemul juridic, al gradului de acceptare a deciziilor luate de instanțele interne. Cifra de 7.561 de reclamații poziționează și în 2020 țara noastră pe primul loc în acest top între țările membre ale Uniunii Europene. Semnificativ este că totalul cumulat al cererilor provenite din 37 de țări membre ale Consiliului Europei se ridică la 7.800. Rusia, Turcia, Ucraina și România cumulează 70 la sută din cererile pe 2020 sosite la instanța de la Strasbourg.

În România, la o săptămână de la publicarea Raportului CEDO, nici o autoritate nu a găsit timp să exprime un punct de vedere față de datele îngrijorătoare ale acestuia. Mai mult, s-a găsit un grup de aplaudaci care să deturneze fondul problemei, citind statistica prin ochelari roz. Astfel, un ong afiliat lui Cristi Vasilică Dănileț reține că ,,România se află  pe locul 23 la numărul de plângeri și pe locul 12 la numărul de condamnări pronunțate de CEDO”. Abia după multe rânduri aflăm că aceste locuri onorabile se referă la raportarea reclamațiilor la numărul populației, nu la datele absolute. Potrivit calculelor asociației VeDemJust, plasarea României pe locul 12 la numărul de condamnări se referă la trei condamnări la un milion de locuitori. Cifrele reale arată însă că România a fost condamnată în 64 de cauze, fiind pe locul patru după Rusia -173 de condamnări, Turcia, cu 85 de condamnări și Ucraina - 82 de condamnări. Emulii lui Dănileț extrag și o concluzie proprie, albă, din oceanul de smoală: „Și în cei trei ani anteriori România a ocupat aceeași poziție, după ce până în anul 2016 fusese în mod constant pe locul al treilea. Se relevă o îmbunătățire înceată, dar constantă a respectării drepturilor omului în România”.

 Motivele condamnării României

Potrivit datelor sintetice din Raportul de activitate al CEDO pe 2020, România a fost condamnată pentru nerespectarea unor articole din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Între acestea sunt: nerespectarea dreptului de proprietate, ceea ce a determinat 13 condamnări ale statului român; încălcarea dreptului la un proces echitabil - în 11 cauze; nerespectarea vieții private și de familie - în 10 cauze; aplicarea unui tratament inuman și degradant - 9 cauze; lipsa unei investigații efective - 7 cauze; nerespectarea libertății de exprimare - în 4 cauze. Sutele de cauze în care România a fost obligată să plătească daune pentru condițiile de detenție din penitenciare sunt judecate automat, fără a mai fi incluse în această enumerare.

Clasament global, bilanț greu

În statistica globală a condamnărilor pronunțate de Curtea de la Strasbourg, de la înființarea acesteia, în 1959, până în anul 2020, România se află pe poziția a patra, fiind între cele mai condamnate state. Ea însumează 1.393 condamnări, după Turcia - 3.742 condamnări, Rusia, cu 2.724 condamnări și Italia, cu 1.857 condamnări.

Stelian Ion, ministrul Justiției, nu și-a găsit timp să comenteze Raportul CEDO pe 2020