Tălpile puse societății civile de CSM

Cum ajunge justițiabilul să-și susțină păsurile în CSM? Această instituție, menționată în Constituție cu rolul de garant al independenței justiției, are în componența plenului doi reprezentanți ai societății civile care au dreptul și obligația legală de a prelua semnalele din exteriorul sistemul juridic care privesc activitatea magistraturii. În interiorul CSM sunt însă membri, de fiecare dată aceiași, cu atitudini refractare la demersurile reprezentanților societății civile, a căror activitate este boicotată cu metode mai subtile sau directe.

Ședința de plen a CSM din 10 septembrie, prima după vacanța justiției, a inclus pe ordinea de zi mai multe puncte de rutină. Unul singur a stârnit însă o furtună de opinii prin care au devenit evidente pozițiile celor două tabere, de mult timp divergente. La punctul 7, potrivit minutei ședinței, este prezentat Raportul pentru trimestrul II 2020 privind consultarea societății civile cu privire la propunerile și sugestiile acestora privind demersurile necesare la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii pentru îmbunătățirea activității instituțiilor judiciare, ca serviciu public aflat în slujba societăți. La Ordine de zi soluționată, Hotărârea nr. 170 precizează sec: „Plenul CSM a luat act de conținutul Raportului menționat, cu observațiile formulate în ședință și a constatat necesitatea remedierii erorilor materiale strecurate în cuprinsul acestuia, aspectele din raportul rectificat urmând a fi analizate în cadrul Comisiei de specialitate”.

Hotărârea citată nu este publică în extenso; Raportul, încă nevalidat, nu poate fi consultat, așa încât avem acces doar la proba de transparență încă deschisă - înregistrarea video a dezbaterii și a stenogramei publicate de luju.ro. 

Tabere în confruntare

Trebuie precizat că Raportul se referă la perioada aprilie-iunie 2020, în care instanțele au funcționat în condițiile speciale ale restricțiilor stării de urgență sanitară, multe procese fiind amânate. Chiar și în pauza prelungită obiectiv, deși numărul de soluții date de instanțe a fost redus, raportul releva că unii justițiabili au reclamat atitudini sfidătoare ale unor instanțe, plângerile referindu-se la încălcarea dreptului la un proces echitabil. Firesc ar fi fost ca Raportul să fie primit și dezbătut cu real interes de plenul CSM. Dar fără să fie o surpriză atitudinea etalată și rodată în multe alte ședințe ale plenului de judecătorii Mihai Bălan, Bogdan Mateescu, Andreea Chis și Simona Marcu a arătat o echipă cu roluri bine distribuite. Ținta spre care băteau intervențiile acestora erau evidente: demolarea Raportului întocmit de Victor Alistar și Romeo Chelaru, reprezentanții societății civile în CSM.
Mihai Bălan a deschis „tirul”, considerînd că „raportul se află din eroare pe rolul plenului”. În totală contradicție cu realitatea factuală, Bălan apeciază că raportul nu se bazează pe întâlniri ale autorilor cu societatarea civilă. Mai mult, este contestat chiar și paragraful legal – art. 54 din Legea 317/2004 – prin care sunt precizate principalele îndatoriri specifice ale reprezentanților societății civile. Simona Marcu găsește o absență a unui membru CSM de la o ședință ca eroare materială în raport (!!). Bogdan Mateescu bagă și el „o strâmbă”, propunând ca asemenea rapoarte întocmite de reprezentanții societății civile să fie trecute prin comisii, și nu ar fi de resortul plenului. Chis sugerează că rapoartele nici nu ar trebui date publicității. De ce se feresc ca dracul de tămâie unii membri ai plenului CSM de raportele respective, care vin din afara sistemului juridic? O spune clar Mateescu: ele ar fi un „rechizitoriu” pe care nu l-ar dori legiuitorul.

Victor Alistar a precizat că prezentarea în plen a rapoartelor trimestriale este singura modalitate legală prevăzută în L314/2004. Conținutul se referă la situații concrete ridicate de justițiabili în perioada COVID. În plus, ca o concluzie de fond, Alistar spune că un asemenea raport de monitorizare nu poate, într-o societate democratică, dacă legiuitorul a gândit ca atare, să fie cenzurat prin niciun fel de mecanism. Remus Chelaru adaugă faptul că informațiile din raport au fost culese din contactul cu ONG-uri și din petiții ale acestor organizații legate de funcționarea și procedurile din instanțe.

Cum se îngroapă un raport neconvenabil

Principala problemă a unor membri CSM a fost cum să ascundă sub preș raportul reprezentanților societății civile. Cum vede Bogdan Mateescu „rezolvarea”: „subscriu opiniei de scoatere a acestui raport de pe rolul plenului, eventual, de a fi pus pe ordinea de zi a unei comisii”.

„Membrii aleși ai CSM, reprezentanți ai societății civile, monitorizează respectarea obligațiilor Consiliului Superior al Magistraturii, de transparență, de asigurare a accesului publicului la informații și soluționare a petițiilor în raport cu societatea civilă și întocmesc un raport anual pe care îl publică pe pagina de internet a Consiliului”
din Legea 317/2004