Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Statisticile prezentate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii arată că ţara noastră s-a menţinut în topul celor mai mari consumatoare de alcool din lume, în ultimii ani. România ocupă locul cinci în topul OMS, după ce, în 2010 se preconiza o scădere a consumului.
Cu o medie de 14,4 litri de alcool pur consumat anual pe cap de locuitor, România ocupa locul al cincilea mondial, potrivit studiului OMS din 2010. Estimările specialiştilor erau acum cinci ani încurajatoare, pentru că se preconiza o scădere de până la 12,2 litri de alcool consumați pe cap de locuitor până în 2015. Rezultatele de anul acesta au arătat, însă, că ne-am menţinut pe locul al cincilea, în timp ce primele patru locuri sunt ocupate de Belarus, cu 17,5 litri de alcool pur pe cap de locuitor, Republica Moldova, cu 16,8 litri, Lituania, cu 15,4 şi Rusia, cu 15,1 litri. România a revenit la un consum mediu de 14,4 litri, ca în 2010. Asta înseamnă că un român bea în medie 254 de beri la jumătate de litru, 198 de pahare de vin şi 304 pahare de tărie. OMS a inclus în raport date provenind de la 194 de ţări, pe ultimele locuri, cu procente de 0,01 litri, situându-se ţările arabe. Statisticile poliţiei arată, pe de altă parte, că peste 90% dintre actele de violenţă din ultimii ani au avut la bază consumul de alcool. „Este cunoscut faptul că alcoolul dezinhibă porniri bioinstinctuale şi realizează o atenuare a simţului autocritic, cenzura, autocontrolul. Oamenii nu se mai gândesc la consecinţe, la valori precum viaţa sau libertatea. Apare conflictul stradal, care poate porni de la orice, cel mai periculos şi cel mai greu de dovedit ulterior. Pe stradă poţi avea victima din Ploieşti şi făptuitorul de la Galaţi, deci e foarte greu să găseşti făptuitorul, dacă nu sunt martori”, explică Tudorel Butoi, psiholog criminalist.
„Marasmul economic este principalul factor care determină consumul de alcool în România. Nu sunt locuri de muncă, nu sunt bani, sunt localităţi fără activitate economică sau culturală. Mulţi beau de supărare, au necazuri”, mai spune psihologul.
Atunci când alcoolul începe să facă ravagii la nivelul unei populaţii, este pusă în pericol zestrea genetică. Apar copii cu handicap, cu foarte multe probleme, nerezistenţi.
Tudorel Butoi, psiholog criminalist
Alcoolul poate să ucidă, fie pe cel care consumă, fie victimele celor care nu mai ştiu ce fac după ce beau. Studiile arată că, de fapt, consecinţele pe termen lung sunt mult mai grave, deoarece se distruge chiar zestrea genetică a populaţiilor care consumă alcool în cantităţi mari, pe termen lung.
Care sunt bolile cauzate de consumul excesiv de alcool
Studiile medicale arată că peste trei milioane de oameni mor anual din cauza bolilor provocate de consumul excesiv de acool. Alcoolul creează dependenţă şi este responsabil de dezvoltarea a peste 200 de afecţiuni, cele mai frecvente fiind bolile ficatului, precum ciroza şi cancerul, dar s-a demonstrat că pe primele poziţii în topul acestor afecţiuni provocate de băutură sunt şi tuberculoza sau pneumonia. Studiile mai arată că Europa este continentul cu cei mai mari consumatori de băuturi alcoolice. Australia şi Canada au şi ele un consum ridicat de alcool, cu o medie mai mică decât Europa, între 10,2 şi 12,2 litri de alcool pur pe cap de locuitor anual. În SUA se bea mai puţin, media fiind de 9,2 litri de alcool pur pe cap de locuitor.
