Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În fiecare an pe 25 martie Biserica Ortodoxă sărbătoreşte Buna Vestire. Semnificaţia acestei sărbători reprezintă momentul în care Arhanghelul Gavriil o anunţă pe Fecioara Maria că va da naştere Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Marcată în fiecare an în perioada Postului Mare, este una dintre sărbătorile pentru care Biserica acordă dezlegare la peşte. Tradiţia spune că, în această zi, oamenii nu au voie să se certe, fiind mare păcat: cine se ceartă în ziua de Buna Vestire are necazuri tot anul. În popor există credinţa că aşa cum este vremea in ziua de Buna Vestire, aşa va fi şi în ziua de Paşti.
Biserica crestina praznuieste vestea adusa Fecioarei Maria de Arhanghelul Gavriil, ca va naste Fiul fara inaintasi, Iisus Hristos.
Arhanghelul Gavriil i-a vestit Fecioarei Maria ca va naste pe Mantuitorul lumii, Iisus Hristos. Ingerul s-a aratat Sfintei Fecioare la Nazaret si i s-a inchinat: "Bucura-te, ceea ce esti plina de har, Domnul este cu tine! Binecuvantata esti tu intre femei." (Luca 1.28).
Buna Vestire sau Blagovestenia este ziua cand Biserica crestina praznuieste vestea adusa Fecioarei Maria de Arhanghelul Gavriil, ca va naste Fiul fara inaintasi, Iisus Hristos. Sarbatoarea, situata in imediata apropiere a echinoctiului de primavara, cand sosesc randunelele si incepe cucul a canta, este numita in calendarul popular si Ziua Cucului. La Blagovestenie se efectuau multe acte de purificare a spatiului, de alungare a serpilor de pe langa casa, a insectelor si omizilor din livezi prin afumarea cu tamaie si carpe arse a cladirilor, curtilor, oamenilor si vitelor (Transilvania, Banat). Se producereau zgomote de care sa se sperie fortele malefice prin tragerea unui clopotel legat de picior (Transilvania) sau lovirea fiarelor (Banat). Se aprindereau focuri in gradini si livezi si se scoteau din lazi straiele si tesaturile la aerisit. Fertilitatea in noul an era invocata prin stropitul radacinii prunilor cu tuica si amenintarea cu securea a pomilor fructiferi ca vor fi taiati daca nu rodesc, se altoiau pomii fructiferi (Banat, Transilvania). Pretutindeni, ziua era un timp favorabil pentru aflarea norocului si rodului pomilor fructiferi, pentru previziuni meteorologice. Femeile strangeau apa provenita din neaua topita pentru a fi folosita in practicile de medicina si cosmetica populara. Importanta sarbatorii este subliniata de sacrificiul pestelui care se mananca, indiferent daca ziua de 25 martie este de post sau de dulce.
În credinţa populară se spune că de Blagoveştenii se dezleagă limba păsărilor cântătoare, dar mai cu seamă a cucului. Acesta începe a cânta până la Sânziene sau la Sfântul Petru, când se îneacă cu orz. Cucul, pasăre cu numeroase valenţe simbolice, cântă de la echinocţiul de primăvară până la solstiţiul de vară.
În tradiţia populară se spune că de la Sânziene cucul se preface în uliu până la Buna Vestire, când redevine cuc.
