Ce putem vizita la Cotroceni

Palatul Cotroceni a supravieţuit evenimentelor istorice şi dezastrelor naturale, şi, pe lângă funcţia sa de sediu al Preşedinţiei, palatul este şi unul dintre monumentele arhitecturale valoroase ale Capitalei. În timpul cutremurului din 1977, Palatul Cotroceni a fost grav avariat, iar lucrările de reconstrucţie au durat 10 ani, timp în care arhitectul Nicolae Vlădescu a ridicat şi o aripa nouă în care se află sediul Preşedinţiei României. În anul 1984, la ordinul lui Nicolae Ceauşescu a fost demolată biserica mănăstirii, ridicată de Şerban Cantacuzino. Interiorul palatului este inspirat din arhitectura veche românească. Biblioteca palatului este realizată după modelul pridvorului bisericii Văcăreşti, în stilul gotic moldovenesc. Salonul Ambasadorilor este decorat în stilul brâncovenesc, iar Holul Basarabilor cuprinde o galerie de vitralii care reprezintă 14 domnitori basarabi. Sala Unirii impresionează prin însemnele heraldice. Tot în Complexul Cotroceni se află şi Muzeul Naţional Cotroceni, care reflectă istoricul ansamblului medieval şi modern Cotroceni şi transformările sale de-a lungul timpului. În muzeu se pot vizita Sufrageria Germană, proiectată de arhitectul Gottreau şi decorată în stilul neorenaşterii germane, Salonul de Vânătoare, decorat în stilul neorenaşterii italiene, biblioteca Marele Salon de Recepţie, dar şi apartamentele fostei familii regale, dormitorul Reginei Maria şi Salonaşul Norvegian, care reprezintă budoarul Reginei Maria.

Muzeul Cotroceni se află pe Bulevardul Geniului, la numărul 1. Muzeul se poate vizita de marţi până duminică, între orele 9.30 - 17.30, printr-o programare prealabilă.

Istoricul reşedinţei

Palatul Cotroceni a fost construit între anii 1893 - 1895 după planurile arhitectului francez Paul Gottreau, în stil clasic veneţian. De lungul istoriei, la Cotroceni au avut loc numeroase evenimente istorice. În 1821, conducătorul revoluţiei, Tudor Vladimirescu, a hotărât să-şi aşeze tabăra la palatul din Cotroceni. În timpul revoluţiei din 1848-1849 a fost citită proclamaţia Înaltei Porţi. După citirea documentului a urmat arestarea şi încarcerarea la Cotroceni a numeroşi revoluţionari şi notabili ai Capitalei. În anul 1918 la Cotroceni s-a semnat tratatul cunoscut sub numele de Pacea de la Bucureşti.