Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Biblioteca “Gh. Asachi” din capitala Moldovei îl acţionează în instanţă pe fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Iaşi. Constantin Simirad este considerat răspunzător pentru problemele pe care le-a avut instituţia după mutarea acesteia din vechiul sediu, Palatul Culturii, care a intrat într-un proces de restaurare. Subfinanţare, lucru cu personal insuficient, deteriorarea fondului de carte prin desele mutări către filiale de cartier şi implicit pierderi în ce priveşte numărul de cititori – acestea sunt doar câteva dintre prejudiciile aduse respectabilei instituţii culturale ieşene.
Biblioteca “Gh. Asachi” din Iaşi este prima ca mărime din Moldova. Cândva fruntaşă în Nord-Estul ţării în ce priveşte numărul de utilizatori, dar şi la capitolul achiziţii de carte, instituţia culturală a ajuns în ultimii ani un fel de Cenuşăreasă aflată la dispoziţia fostului şef al CJ Iaşi, Constantin Simirad. În momentul în care Palatul Culturii a intrat în renovare, CJ n-a fost în stare să asigure un spaţiu de funcţionare adecvat şi o bună bucată de timp biblioteca a avut un statut de funcţionare limitat. Pe Simirad nu l-a preocupat în niciun fel soarta acestei biblioteci, pe care o avea în subordine, a doua din ţară ca mărime. “Cred că din motive subiective în primul rând, pentru că acest personaj a încercat să dea nişte soluţii de-a drepul hilare: biblioteca să fie predată bibliotecilor şcolare, iar patrimoniul să fie recuperat după ce se termină reparaţiile la Palatul Culturii. O altă solutie - biblioteca să se mute într-o clădire fără încălzire, fără lumină, fără o minimă dotare. Patrimoniul său de secol XVI ar fi trebuit să fie aşezat pe rafturi alături de zarzavaturi. Una dintre soluţiile cele mai îndrăzneţe în sens negativ a fost să mutăm cărţile în sediul fostei şcoli agricole de la Hălăuceşti (o comună din judeţul Iaşi – n. red.), în depozitelor acesteia. Ne-a salvat doar Dumnezeu, după câteva zile au fost inundaţii, s-a umplut de apă şi aşa n-am mai putut da curs invitaţiei”, povesteşte directorul Bibliotecii, prof. univ. dr. Cătălin Bordeianu, cum s-a ajuns la un pas ca instituţia pe care o conduce să fie mutată practic într-un grajd!.
Oftica lui Simirad a deteminat plecarea în bejenie cu mii de volume
Sprijinit de PDL, Constantin Simirad pur şi simplu a vrut să facă rău cu bună ştiinţă instituţiei culturale ieşene. “În această privinţă, Simirad…a avut ceva pe creier, eu cred că şi de cariera universitară e legată în primul rând aversiunea lui, eu fiind profesor universitar, el nefiind niciodată nici măcar conferenţiar. În ceea ce priveşte biblioteca a făcut numai lucruri rele. Însă consilierii judeţeni au votat ca aprecierea mea profesională să nu se facă în condiţiile impuse de el, adică cu oameni care nu sunt de specialitate”. A ţinut neapărat să lovească în instituţie?, îl întreb pe profesorul Bordeianu. “Da. Era un lucru care îl incomoda pentru care nu avea soluţii la un moment dat”. Într-un fel, cei de la bibliotecă au fost păcăliţi. Li s-a spus că renovarea nu durează mult şi aşa au acceptat să plece cu cărţile în bejenie, în căutarea unui permanent domiciliu provizoriu, ca în poezia lui Topârceanu. Constructorul care renova Palatul Culturii a avut la început un ritm mai mult decât alert de lucru, însă el ştia foarte bine că nu sunt bani suficienţi pentru terminarea lucrărilor. “Ei s-au angajat că fac asta în şase luni, de atunci au trecut doi ani şi jumătate şi lucrurile abia se mişcă. Şansa să putem să ne mutăm înapoi e măsurată în ani”. Cei din conducerea instituţiei de cultură au făcut nenumărate intervenţii. “Am făcut demersuri pe vremea Guvernului Boc începând cu primul ministru şi până la Ministerul Educaţiei, la Ministerul Apărării Naţionale, al Sănătăţii şi, bineînţeles, la Ministerul Culturii. Ecourile au fost nule, noi fiind ordonatori terţiari, cheltuielile sunt girate de către Consiliuiul Judeţean. Lucru aceasta a făcut ca biblioteca să aibă cel mai mic buget din existenţa sa, fapt ce s-a repercutat asupra cumpărării de noi volume. Achiziţia de carte ocupă acum ultimul loc în Moldova. În urmă cu cinci ani eram între primele trei-patru instituţii de profil ale ţării. 800 de miliarde aveam fond de achizitii”, a spus prof. univ. dr. Cătălin Bordeianu. De ce regimul portocaliu a ţinut cu tot dinadinsul să batjocorească un simbol al culturii ieşene? Vom încerca să găsim răspunsul în cele spuse în continuare de directorul institutiei.
Simirad a economisit din fondurile culturale pentru a fi cheltuite de primul-ministru Ungureanu
Preşedintele CJ n-a dat bani pe cărţi, i-a economisit pentru ca fostul prim-ministru Mihai Răzvan Ungureanu să cumpere cu 800 de euro kilogramul de vită Kobe pentru protocol. La Iaşi, fostul preşedinte CJ, Constantin Simirad a economisit fonduri locale consistente pentru ca fostul premier să se dea în stambă cu cheltuieli de protocol record luate, evident, din buzunarul cetăţeanului, cum Jurnalul Naţional a arătat. Iar Ungureanu mai e pe deasupra şi ieşean. Aşadar, Consiliul Judeţean Iaşi n-a avut milă de cultură, preferând să economisească bani. “S-a ales să se returneze fonduri către bugetul de stat, bani care puteau fi folosiţi în cultură. Dacă facem socoteală pe aceşti doi ani, cu fondurile returnate şi necheltuite la nivelul judeţului se putea construi o nouă bibliotecă! Plus că la nivelul regiunii Nord-Est exista posibilitatea unei finanţări europene, evident, cu girul CJ, lucru pe care instituţia nu l-a făcut. Dar nu pot să acuz CJ-ul ca majoritate, pentru că acei consilieri care erau în opoziţie m-au sprijinit şi au votat împotriva preşedintelui, dar dreptul de veto a fost al acestuia. De aceea, eu consider acest lucru abuz de putere”.
Simirad va fi acţionat în instanţă
Din acest motiv, Simirad va fi acţionat în instanţă. “Îl acţionăm în numele cititorilor şi al Bibliotecii pe fostul preşedinte al CJ”.
Noua conducere a Consiliului Judeţean s-a arătat preocupată de soarta bibliotecii. “Instituţia va reveni în vechea locaţie de la Palatul Culturii”, a dat asigurări purtătorul de cuvânt al CJ, Marius Pârciu. Însă ţinând cont de exigenţele restaurării şi amplasării noilor structuri, construcţia va mai dura cel puţin puţin doi-trei ani. “Reparaţiile sunt coordonate direct de Ministerul Culturii, ca unitate de management al proiectului, şi obstacolele sunt la acel nivel. Noi ne-am aflat în aceşti doi ani în sediul unei fabrici de mobilă din Iaşi. Cu toate acestea, activitatea bibliotecii a fost una intensă. Am deschis mai multe filiale în oras. Am deschis, în premieră, o filială pentru copii la Palatul Copiilor. O alta, lângă un fost punct termic, ambele amenajate prin grija unor ONG-uri. Şi vom continua prin a dezvolta prima bibliotecă pentru nevăzători, care a fost prima de acest fel deschisă în România. Avem în vedere o bibliotecă a şcolarului în care vom lucra pe categorii de handicap locomotoriu şi probleme de vorbire. De asemenea, vom avea o bibliotecă virtuală dedicată categoriilor etnice”. Directorul Bordeianu vine şi cu sugestii privitoare la problemele bibliotecarilor. “Am cere în primul rând unificarea sistemului legislativ al bibliotecarilor din România…”
Internetul dăunează uneori grav culturii române prin propăşirea unor inexactităţi
Cu această ocazie, directorul Bibliotecii Judeţene “Gh. Asachi” din Iaşi sesizează importanţa şi avantajele cărţii tipărite în dauna informaţiilor aflate la dispoziţia publicului larg pe Internet. “Este adevărat că tehnologia actuală oferă şi posibitatea bibliotecii virtuale. Numai că acest lucru nu compensează informaţia existentă în carte, nu o îmbunătăţeşte ca modalitate de comunicare”. Mai mult, profesorul Bordeianu sesizează chiar carenţele acesteia. “Tendinţa este aceea de a introduce pe net informaţii anonime uşor de găsit pe google, însă unele dintre acestea frizează hilarul şi chiar lipsa de cultură generală. Se citează prost, după ureche, un autor sau o carte. Este o lipsă de informare şi manipulare a suficienţei noastre culturale. Tocmai de aceea Biblionetul va fi util”, adaugă directorul bibliotecii.
Biblioteca “Gh. Asachi” din Iaşi este singura instituţie de profil din Europa premiată recent la Washington. Aprecierea a fost acordată pentru un proiect deosebit de valoros, intitulat “Primul ajutor - trusa ta de cunoştinţe”, finanţat de Fundaţia Bill&Melinda Gates prin IRES România şi derulat în bibliotecile din judeţul Iaşi sub coordonarea acesteia. Deosebit de utilul program prevede educarea bibliotecarului sătesc, care la rândul său să instruiască sătenii cum se acordă primul ajutor în caz de accidente. Acesta face parte din vastul program “Biblionet - Lumea în biblioteca ta”.
În caz extrem, instituţia culturală ieşeană ar putea recurge şi la chetă publică pentru sprijin
Biblioteca “Gh. Asachi” are o experienţă inedită şi prin faptul că oferă cărţi copiilor bolnavi de cancer internaţi la Spitalul “Sf. Maria”. “Cărţile pe care le ducem rămân acolo. Copiii aceştia sunt foarte mici, mulţi de vârsta şcolii primare, au nevoie pentru bibliografia şcolară, şi noi rezolvăm acest lucru. Suntem pe cale să creăm o astfel de filială la spital. Copiii nu pot să se deplaseze, iar aceasta ar fi o soluţie privitoare la cărţile de care au nevoie. De aceea, periodic se duc volume acolo, ca şi la căminele de bătrâni, la penitenciar. Biblioteca este o unitate strategică de învăţământ. Şi Jurnalul Naţional a înţeles foarte bine acest lucru, de aceea v-am şi chemat. Ne-a oferit un număr considerabil de volume din colecţia “Biblioteca pentru toţi””.
Către finalul discuţiei, profesorul Bordeaianu remarcă şi o soluţie care ar putea fi folosită în ultimă instanţă, aceea a sprijinirii bibliotecii judeţene prin chetă publică. El dă în acest sens exemplul bibliotecii din Paşcani, care a primit bani din Elveţia. “Noi vrem aceşti bani nu ca să văruim biblioteca sau să cumpărăm mobilier. Biblioteca are, de exemplu, un necesar de 140 de posturi, iar noi funcţionăm cu 109. De asemenea, ar fi util ca instituţiile interesate de soarta cărţilor să facă donaţii. Şi, cum am spus, sunt multe alte probleme cu adevărat importante, printre ele fiind aceea a sediului central care până la Simirad era situat în centrul oraşului”, încheie directorul instituţiei culturale ieşene.
