Corneliu Coposu - 25 de ani de la dispariție

Emil Constantinescu a transmis un mesaj în amintirea lui Corneliu Coposu, la 25 de ani de la dispariția acestuia.

Corneliu Coposu se numără printre cei aleși de soartă pentru a dezminți ideea că românii nu au vocația istoriei.

Împlinirea unui sfert de veac de la dispariția lui Corneliu Coposu este încă o ocazie pentru a medita asupra istoriei nescrise a societăţii româneşti din ultimii 25 de ani din perspectiva vieţii şi acţiunii unei personalităţi exemplare, ca om politic, om de cultură şi reper moral.

Fiecare 11 noiembrie din ultimii 25 de ani îmi readuce în memorie crucea din pânză albă, purtată pe umeri de membrii Ligi Studenților, în mijlocul Adunării de Doliu din Piața Revoluției, unde erau strânși 100.000 de oameni, pătrunși de solemnitatea slujbei religioase și măreția marelui dispărut, pe care mulți dintre ei abia începeau să o perceapă.

Această imagine și cuvintele pe care le-am rostit atunci mă vor însoți toată viața, pentru că așa îl port pe Senior în sufletul meu: “Corneliu Coposu ar fi putut să moară de mii de ori până acum. Istoria ultimelor cinci decenii a ridicat împrejurul lui ziduri și i-a târât în noroi toate credințele. A supraviețuit asasinării soției, prietenilor și marilor săi învățători. I-a fost dat să fie un om fără vârstă: tinerețea nu i-a fost o opreliște, după cum bătrânețea nu i-a devenit o povară. Când totul părea pierdut, o întreagă Românie și-a mutat granițele în sufletul lui generos și acolo a continuat să existe și să aibă un viitor, după legi care în lumea din afară fuseseră ucise. Corneliu Coposu se numără printre cei aleși de soartă pentru a dezminți ideea că românii nu au vocația istoriei”.

Emil Constantinescu