x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Observator EXCLUSIV: Cine va preda la clasa „zero”? Studenţii şi pensionarii fără pregătire de specialitate completează deficitul uriaş de cadre didactice.

EXCLUSIV: Cine va preda la clasa „zero”? Studenţii şi pensionarii fără pregătire de specialitate completează deficitul uriaş de cadre didactice.

de Robert Veress    |    12 Sep 2012   •   13:01
EXCLUSIV: Cine va preda la clasa „zero”? Studenţii şi pensionarii fără pregătire de specialitate completează deficitul uriaş de cadre didactice.

Haos va fi cuvantul de ordine pe data de 17 septembrie, in multe scoli din tara.

Haosul ar fi fost si mai mare, daca scoala ar fi inceput la termenul preconizat (10 septembrie). Ministerul Educatiei a instituit (in mandatul Funeriu) clasa pregatitoare ('zero') si acum s-a constatat ca nu e 'cu cine' si nici 'cu ce'.

Sa le luam pe rand.

In urma cu doua saptamani, doar la nivelul Capitalei, exista un deficit mare de invatatoare si educatoare. Cifra recunoscuta oficial este de 200, insa ieri, la o reuniune de formare organizata la colegiul 'Gheorghe Lazar' din Bucureti, inspectorii scolari le-au comuncat cadrelor didactice prezente ca deficitul ar fi fost mai mare, de 500 de invatatoare si 700 de educatoare.

Practic, nu existau cadre didactice pentru clasele pregatitoare. Colac peste pupaza, si alte clase din ciclul primar erau 'descoperite'. Inainte de instituirea clasei pregatitoare, erau sub contract circa 1.900 de invatatoare pentru ciclul primar si era necesar ca numarul acestora sa creasca spre 2.500. O situatie asemanatoare era in invatamantul prescolar. In disperare de cauza, au fost reactivate cadrele pensionate si li s-au dat pe mana copiii de 5-6 ani (sau mai mici) si profesorilor care predau la gimnaziu sau liceu dupa masa si isi pot permite sa lucreze si dimineata, la scoala, respectiv gradinita.

Nici asa nu s-a rezolvat problema. Asa ca... 'Ieri s-a dat un ordin de ministru, prin care s-a permis recrutarea studentilor de la facultati cu profil pedagogic si psihopedagogic', a declarat, pentru Jurnalul National, Marian Banu, purtator de cuvant al Inspectoratului Scolar al Municipiului Bucuresti (ISMB). In acest fel, au mai fost angajate 100-120 de 'cadre didactice', iar deficitul a ramas de 50 de invatatoare. 'Aceasta cifra nu mai este o problema pentru noi, o rezolvam', asigura Banu.

Dincolo de faptul ca vor preda persoane fie prea tinere, fie prea in varsta, ele nu au nici pregatirea didactica specifica. Pentru predarea la clasa pregatitoare s-au organizat cursuri speciale de formare, cu cadrele existente. In cazul cadrelor nou-angajate, formarea se va face 'din mers', respectiv in vacantele scolare. Conform purtatorului de cuvant al ISMB, 90% dintre cadrele didactice angajate la nivelul Capitalei, pentru clasele pregatitoare, sunt, totusi, calificate.

Numarul copiilor inscrisi la cele 435 de clase pregatitoare organizate in scolile de stat din Capitala este de aproximativ 10.000. Aceasta inseamna ca numarul mediu de copii, intr-o clasa, ar trebui sa fie 23. In realitate, sunt multe clase cu 30 de copii sau chiar peste aceasta cifra. In aceste conditii, cadrele didactice care au participat, ieri, la reuniunea de la colegiul 'Gheorghe Lazar', se intrebau, pe buna dreptate, cum vor gestiona unele probleme practice. E vorba de copii mici, dintre care unii (multi) nu se descurca -de exemplu- la toaleta neajutati. Ce te faci cand ii apuca pe 10 burta deodata - asta, dincolo de faptul ca nu e menirea invatatorului 'sa-i stearga' pe copii? Ce faci cu ceilalti, pe mana cui ii lasi?

Marian Banu sustine ca vor fi exceptionale cazurile in care se vor organiza cursuri in trei schimburi (la scoli din Sectorul 5), sau in care copii inscrisi la o scoala vor urma cursurile la alte scoli (de exemplu: doua clase de la scoala 146 sunt relocate la scoala 115, iar de la scoala 11, doua clase sunt relocate la o gradinita).

Acum, problema 'cu ce'.

Pentru clasele pregatitoare e necesar un mobilier special. Iar in clase ar trebui sa existe mochete / covoare, fiindca sunt ore la care copiii se asaza pe jos sau ar trebui sa o faca. In Bucuresti, Marian Banu arata ca '80-85%' din mobilier este distribuit la scoli. Dar Capitala este un exemplu fericit, fiindca mobilierul este comandat la firme din oras sau din apropiere, astfel ca livrarea se face rapid. Sunt, insa, judete fara fabrici de mobila sau cu fabrici care nu produc mobilier pentru copii si nici nu isi pot adapta productia. Astfel, chiar si livrarea a devenit o problema – implicit una de costuri marite.

×