x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Observator Gheorghe Trosca, ucis a doua oară de KGB

Gheorghe Trosca, ucis a doua oară de KGB

de Radu Tudor    |    01 Mar 2011   •   20:20
Gheorghe Trosca, ucis a doua oară de KGB
Sursa foto: Mircea Hudek/Agerpres

Printre atâtea dureri zilnice, pole­mici nesfârşite şi abuzuri fără număr, o ştire bulversantă a curs ieri dinspre Palatul Cotroceni spre agenţiile de ştiri. Administraţia Prezidenţială anun­ţă printr-un comunicat că pre­şe­dintele României, Traian Băsescu, a semnat decretele pentru retragerea ti­tlurilor de Luptător pentru Victoria Re­voluţiei şi Erou-Martir al Re­vo­lu­ţiei Române pentru Adrian Florea, Ma­rin Oana, Eugen Trandafir Cotuna, Dumitru Coman, Gheorghe Tros­ca.

Ultimele trei nume m-au făcut să tre­sar. Pe mine şi alţi câţiva colegi din presă, care cunosc foarte bine su­biectul. Pe scurt, e vorba despre trei ofiţeri USLA, convocaţi prin ordin la se­diul Mi­nisterului Apărării Naţionale din Dru­mul Taberei, în 24 Decembrie 1989. Autoinstalat în funcţia de minis­tru al Apărării Naţionale, gene­r­a­lul colonel Nicolae Militaru a cerut în mod expres ca din echipajele USLA care vin să apere sediul MApN de terorişti să facă parte şi colonelul Ghe­orghe Trosca.

Odată ajunşi în Dru­mul Taberei, echipajele USLA îm­barcate în ABI au devenit victimele unei diversiuni sângeroase. Asupra lor s-a deschis focul, deşi prin comunicaţii militare au transmis parola şi ti­pul de misiune pentru care fuseseră con­vocate. Militaru s-a făcut că plouă, a zis că el nu ştie nimic şi a dat or­din să se deschidă focul, afirmând că este vorba despre terorişti. Diversiunea "terorişti-antiterorişti" a făcut în­conjurul ţării, şi nu al lumii. Imagi­nile şocante din faţa sediului MApN au dat dimen­siunea reală a conflictului dintre Armată şi Securitate pe care se bazau forţele externe implicate în schimbarea de regim din România.

Cadavrele ofiţerilor USLA ucişi prin ordinul generalului Militaru au fost scoase din ABI, batjocorite, profanate în chip barbar şi abandonate zile întregi pe caldarâm. Pe maşinile lor a fost scris cu creta "Terorişti".

Înainte de a primi o funcţie importantă la USLA, colonelul Gheorghe Trosca lucrase în Direcţia a IV-a de Contrainformaţii Militare a Departamentului Securităţii Statului. Era, ceea ce se numea pe atunci, un CI-st. Adică unul pregătit să prindă spioni. Să-i supravegheze, să-i monitorizeze, să-i înregistreze. Unul dintre cele mai importante dosare la care lucrase personal colonelul Trosca era "Corbii". Era vorba despre înalţi reprezentanţi ai regimului comunist racolaţi de sovietici. Printre aceştia se află şi generalul colonel Nicolae Militaru, despre care Securitatea deţinea dovezi că este racolat de GRU, serviciul de informaţii al Armatei URSS. Dosarele privind activitatea agentului GRU Militaru au fost preluate de MApN de la Securitate şi transpor­ta­te în arhiva de la Piteşti. Cu toate do­vezile pe mâna sa şi cu Trosca mort, Nicolae Militaru îşi făcuse o da­torie importantă faţă de Moscova.

După mai bine de 21 de ani de la acest asasinat comandat şi orchestrat de serviciile de informaţii sovie­tice, o decizie ciudată redeschide dosarul atât de fierbinte. Comisia parlamentară a revoluţionarilor din Decembrie 1989, condusă de senatorul PNL Raymond Luca, a decis în octombrie 2010 următoarele: "acordarea avizului pentru înaintarea propunerii de retragere a titlului către Preşedinţia României pentru următoarele dosare: 1. Trosca Gheorghe – erou-martir şi urmaşii acestuia: Losnita Andra Cristina (Dosar U 1270), Trosca Georgeta (Dosar U 1269), Trosca Irina Georgiana (Dosar U 1271), Tudorache Maria (Dosar U 462), 2. Ghita Mare Ion – urmaş de erou-martir (Dosar U 447), 3. Coman Dumitru – erou-martir şi urmaşul acestuia: Coman Gabriela Ştefania Aurelia (Dosar U 11), 4. Cotuna Eugen Trandafir – erou-martir şi urmaşii acestuia: Cotuna Ana (Dosar U 1614), Cotuna Alexandru (Dosar U 1612), Cotuna Carmen (Dosar U 1613). S-a votat cu unanimitate de voturi". Decizia parlamentarilor a fost luată în urma unor adrese venite de la CNSAS şi Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor. Nu dau importanta detaliului pentru alţii semnificativ. Anume că Raymond Luca e născut în URSS. E o coincidenţă nefericită cu mâna lungă a KGB despre care vorbim. 

N-are rost acum nici să pun în discuţie existenţa, după 21 de ani, a căpuşelor bine organizate sub forma unor organisme guvernamentale şi parlamentare pentru problemele Revoluţiei. Şocant e altceva. Că după atâta amar de vreme, puterea de azi n-are altceva mai bun de făcut decât să-l execute încă o dată pe colonelul Gheorghe Trosca. Mâna lungă a KGB şi GRU acţionează şi azi, prin in­termediul unor înalţi responsabili ai puterii politice din România. Şo­cant sau nu este fapul că preşedintele Traian Băsescu, ale cărui relaţii ex­cepţionale cu SRI sunt dincolo de orice îndoială, a semnat un decret des­calificant din toate punctele de vedere. Desigur, prietenii preşedintelui şi chiar domnia sa vor argumenta că Trosca, Cotuna şi Coman au fost nişte securişti. Şi Securitatea, potrivit actului oficial de condamnare a comunismului realizat la Cotroceni, a fost braţul armat al unei ideologii criminale. Oricâte păcate ar fi avut colonelul Gheorghe Trosca, faptul că el şi colegii săi au fost asasinaţi la comanda unui agent sovietic devenit (ca mulţi alţii) ministru în Decembrie 1989 i-au dat dreptul legitim să aibă calitatea de erou-martir.

Trosca a fost un militar care a primit un ordin, o misiune şi a executat-o cu bună credinţă. A fost chemat, ca specialist antiterorist, să lupte împotriva "teroriştilor" care atacau sediul MApN. Odată ajuns acolo, a avut parte de un omor la comandă. Toate astea, plus calitatea de agent străin a criminalului, l-au făcut pe Trosca erou. Sunt oameni care au avut păcate mari până în Decembrie 1989, prin slujirea dictaturii. Dar care au contribuit decisiv la schimbarea de regim. Măcar o parte din acele păcate au fost şterse atunci. 

Prin decretul semnat, preşedinte­le Băsescu dă o puternică lovitură sub centura şi tradiţiei unităţii de elită a SRI, Brigada Antiteroristă. Dacă al­te structuri ale acestui serviciu au fă­cut şi fac tot soiul de favoruri re­gi­mu­­rilor politice trecute şi prezente, Bri­­gada Antiteroristă a reprezentat floa­­rea de la butonieră o monedă foar­­te preţioasă de schimb în interio­rul comunităţii informative a NATO. Şi nu numai. De la acel sângeros De­cem­­brie 1989, toată suflarea anti­te­ro­­rismului îi comemo­rează în fiecare an pe Trosca şi colegii lui. Se adună to­­ţi activii şi rezerviştii, familiile celor dis­­păruţi, se ţin slujbe religioase la mor­mintele lor. Pe cu­loarele sediului Bri­­găzii sunt postate portretele celor care timp de 21 de ani au fost eroi-mar­­tiri. Acum au redevenit criminali securişti.

De curând, soţia unuia dintre cei morţi în Decembrie 1989 (au fost mai mult de trei) a murit şi ea de cancer. O angajaseră ca secretară, să-şi poată întreţine familia după dispariţia soţului. A lăsat în urmă  cinci copii.

Nu ştiu dacă Traian Băsescu e pe deplin conştient de răul făcut. Dacă sfetnicii domniei sale în materie de se­c­u­ritate naţională l-au avizat despre con­secinţele gestului său. Dinadins ori ba, preşedintele României a semnat unul dintre cele mai controversate de­crete din mandatul domniei sale. Da­că generalul Nicolae Militaru mai trăia, ar fi închinat azi un pahar de vot­că în cinstea acestui eveniment important.

Cotroceniul a mers pe mâna CNSAS
Purtătorul de cuvânt al Administraţiei Prezidenţiale, Valeriu Turcan, a de­cla­rat pentru Jurnalul Naţional că Preşedinţia a primit de la Comisia Parla­men­tară a Revoluţionarilor şi de la Secretariatul de Stat pentru Re­vo­lu­ţionari o propunere de retragere a titlului de erou-martir al Revoluţiei pentru Gheorghe Trosca, Dumitru Coman şi Eugen Cotună. "Au fost nişte do­cu­mente pe care aceste instituţii le-au primit de la CNSAS în legătură cu aceste persoane, documente care atestau relaţia lor cu Securitatea, şi pe ba­za lor aceste instituţii au decis să înainteze propunerea de retragere a titlului către Preşedinţia României", a explicat Turcan. (Adriana Duţulescu)

×