Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Reforma pensiilor, proces de audit la toate companiile de stat și supravegherea lor de către Secretariatul General al Guvernului, sporuri limitate în administrație și o reformă a salariilor de la stat, pe lângă o reformă reală a pensiilor speciale – sunt doar o parte din negocierile de la Bruxelles.
Cristian Ghinea, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a declarat, joi, că există confirmări de la Bruxelles că România poate primi toate cele 29,2 miliarde de euro din PNRR.
„Avem confirmări (...) că suntem pe drumul cel bun. Mai avem mult de muncă, dar suntem acolo. Au fost trei obiective majore ale vizitei de la Bruxelles. Primul, să clarificăm și să agreăm reformele importante cu Comisia Europeană. Al doilea, să stabilim că România va cere toate cele 29,2 miliarde de euro și al treilea, să stabilim componentele cele mai avansate și ce mai este de făcut la componentele unde mai este de lucru”, a spus Ghinea.
În privința reformei pensiilor, există un deadline care presupune ca legea să fie trimisă în Parlament anul acesta și niște elemente care presupun o indexare a pensiilor clară, bazată pe obiective statistice.
„România se angajează să aibă o politică sustenabilă matură referitoare la pensii. De asemenea, reducerea pensiilor speciale în limitele în care ne permite CCR. Acest guvern își asumă o reformă serioasă a pensiilor speciale”, a mai spus ministrul.
O altă reformă vizează companiile de stat.
„Vom avea un proces de audit la toate companiile de stat, vom elimina din legea privitoare la companiile de stat, la managementul companiilor de stat, vom elimina acele excepții băgate de PSD – ALDE în anii anteriori. Excepția de la profesionalism este o aberație și atunci vom scoate acea listă de excepții, toate companiile de stat din România trebuie să treacă printr-un proces de audit, profesionalizare, numirea politică a bord-urilor și vor fi supravegheate de un departament special de la SGG, care va face politica statului român în ceea ce privește companiile de stat. Asta a fost o observație, o recomandare care apare în ultimele 5 rapoarte ale Comisiei Europene, dacă vă uitați în urmă. România nu are o politică clară și nu are o entitate care să se ocupe de companiile de stat. Vom crea această entitate la SGG care va avea indicatori de performanță pentru toate companiile de stat și va avea un plan de reformă: închiderea acolo unde este cazul și legare a salariilor din conducerea companiilor de stat de obiective de performanță. Trebuie să facem din companiile de stat o sursă de a aduce bani la buget, nu o sursă de a scurge bogăție din averea publică”, a mai spus Cristian Ghinea.
În privința reformei legii salarizării în administrația publică, Ghinea a spus că vor fi sporuri foarte limitate și legate de obiective. În plus, nu va mai crește anvelopa bugetară a salariilor de stat. Va exista, totodată, un sistem național de examinare a funcționarilor publici pe model existent al Comisiei Europene.
„Adică dai un examen meritocratic al funcționarilor publici și de acolo ești distribuit la instituția care are nevoie de tine. Este o revoluție clară în administrația publică”, a mai spus ministrul.
În ceea ce privește justiția, România rămâne la obiectivele din PNRR, care sunt, oricum, obiectivele de reformare a justiției.
„Vom adăuga câteva puncte, de pildă o nou strategie anticorupție și o creștere clară a veniturilor și a bunurilor confiscate din proceduri penale”, a afirmat Ghinea.
Pe partea de transport, România își asumă o strategie clară de reducere a emisiilor din transport cu 9% față de 2019, în 2026.
„Vom avea un sistem de a descuraja înregistrarea mașinilor vechi și de încurajare a mașinilor electrice, astfel încât să facem această trecere spre transportul curat și verde. La el ne-am asumat o țintă clară de pondere a energiilor regenerabile până 2030. Această țintă este de 34 la sută”, a mai spus ministrul.
Celelalte reforme sectoriale menționate în contextul PNRR țin de incluziune, creșterea alocărilor bugetare pentru medicina primară, astfel încât să se încurajeze tratamentul ambulatoriu, creșterea ratei de reciclare, îmbunătățirea gradului de guvernanță locală.
„Vom trage toate cele 29,2 miliarde. Sunt doar două țări din UE care vor folosi toate împrumuturile din Mecanismul de Reziliență: România și Italia. Ba chiar un detaliu important de la italieni: jumătate din împrumutul lor merge spre proiecte deja existente. De facto suntem cam singura țară și tot nenorocul face că suntem ți singura țară din UE în procedură de excedent bugetar”, a mai spus Ghinea.
(sursa: Mediafax)
