Grabă la obţinerea cetăţeniei maghiare

Legea privind acordarea cetăţeniei pentru etnicii maghiari din afara Ungariei a intrat în vigoare la 1 ianua­rie, iar primele aplicaţii pentru cetăţenie au putut fi depuse ieri, prima zi lucrătoare din 2011.

Nici nu s-au deschis bine ghişeele Consulatului General al Ungariei de la Miercurea-Ciuc, că funcţionarii au şi fost asaltaţi de etnicii maghiari dornici să devină cetăţeni ungari. Şi ca să dea un bun exemplu maghiari­lor, primii care s-au prezentat să-şi depună actele au fost şefii auto­rităţilor locale din Mureş, Harghita şi Covasna. Cetăţenia se acordă oricărei persoane care o solicită, ai cărei strămoşi provin de pe teritoriul fostului regat ungar şi vorbeşte maghiara la un anumit nivel.

„Am uzat de dreptul meu, ca simplu cetăţean şi nu ca preşedinte al instituţiei. Drept consfinţit prin lege, prin legea Parlamentului Ungariei, care face posibil ca persoanele de etnie maghiară care trăiesc în afara graniţelor Ungariei să dobândească cetăţenie maghiară. O cetăţenie care încă nu înseamnă o cetăţenie deplină ca şi cetăţenii din Ungaria, ci anumite drepturi, în primul rând dreptul de a fi recunoscut ca persoană de naţionalitate maghiară”, a declarat Lokodi Edita, preşedintele Consiliului Judeţean Mureş.

Printre cei grăbiţi se mai numără şi preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, cel al Consiliului Judeţean Covasna, Tamas Sandor, şi primarul din Sfântu Gheor­ghe, Antal Arpad, care au venit însoţiţi de familii.

Procesul de depunere a documentelor pentru obţinerea cetăţeniei a început în 8 noiembrie 2010, iar de atunci câteva mii de maghiari şi-au exprimat dorinţa de a deveni cetăţeni ai Ungariei. Deşi se lucrează la mai multe ghişee, personalul Consula­tului nu este obişnuit cu valul de oameni dornici să obţină noi drepturi.

„Am depus actele solicitate prin legea care acordă cetăţenie maghiară în regim urgentat şi aştept să primesc răspunsul de la organele maghiare. Era foarte multă lume, deocamdată se lucrează la patru ghişee şi este nevoie de mai mult de o oră până se verifică actele pe care trebuie să le duci în traducere în limba maghiară, autentificată. Când noi ne-am născut în anii ’50, aici era deja România, deci Transilvania nu mai era alipită Ungariei, a trebuit să dovedesc prin strămoşii mei că ei au trăit în fostele perioade pe teritoriul maghiar”, a precizat Lokodi Edita. Răspunsul este aşteptat peste trei-patru luni. Şi preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, a declarat pentru Agerpres că este emoţionat, dar şi onorat că a putut să solicite ce­tăţenia ungară. „Este un drept şi o mo­dalitate prin care se declară apar­tenenţa la naţiunea maghiară, chiar dacă suntem despărţiţi de gra­niţe”, a susţinut acesta. La rândul său, şeful CJ Covasna a afirmat că nu a cerut cetăţenia maghiară atunci când a locuit la Budapesta, timp de cinci ani, ci a solicitat-o în România. „Vrem să fim cetăţeni maghiari în Se­cuime, aici vrem să trăim şi să mun­cim”, a declarat şi preşedintele Consi­liu­lui Judeţean Covasna, Tamas Sandor.

Acordarea cetăţeniei ungare pentru maghiarii din afara graniţelor ar putea fi urmată de acordarea dreptului de vot. Un înalt oficial din admi­nistraţia publică ungară a declarat ieri, citat de MTI şi preluat de Agerpres, că Ungaria ar trebui să anali­zeze opţiunea de a le acorda maghiarilor de peste graniţă dreptul de a vota pe liste de partid, în cadrul alegerilor generale. Înaltul oficial ungar a făcut aceste remarci la Budapesta, cu ocazia depunerii primei cereri de acordare a cetăţeniei ungare pentru un reprezentant al comunităţii maghiare din afara ţării.

Bence Retvari, secretar de stat în Ministerul ungar al Justiţiei şi Admi­nistraţiei Publice, a precizat că exami­narea unei eventuale acordări a dreptului de vot pentru etnicii maghiari din ţările vecine ar trebui făcută o dată cu dezbaterea proiectului noii Constituţii, în martie. El a dat ca exemplu Croaţia, care le asigură etnicilor croaţi din străinătate posibilitatea de a vota pe liste de partid şi a subliniat că acest lucru trebuie studiat şi în Ungaria. La rândul său, Tamas Wetzel, comisar guvernamental pentru problema cetăţeniei, a apreciat că lucrurile vor decurge lin cu procedura simplificată de acordare a cetăţeniei şi că răspunsul va veni în 3-4 luni de la depunerea cererii.

Săptămâna trecută, vicepremierul ungar Zsolt Semjen a apreciat, într-un interviu acordat unui portal ungar de informaţii, că etnicii maghiari din afara Ungariei ar trebui să aibă drept de vot în Ungaria, pentru liste de partid. În Ungaria, alegătorii dispun de posibilitatea de a alege atât un candidat individual din circumscripţia lor electorală, cât şi un partid. Partidele care iau parte la alegeri alcătuiesc câte o listă de candidaţi care obţin locuri în legislativ în funcţie de numărul total de mandate rezultat pentru fiecare formaţiune în parte în urma scruti­nului şi în funcţie de poziţia de pe listă, explică MTI.

Zsolt Semjen a mai afirmat că, în opinia sa, etnicii maghiari ar trebui să aibă dreptul de a vota, indiferent dacă trăiesc la Budapesta, Esztergom, Sfântu Gheorghe sau Los Angeles.