Guvernul, obligat de Parlament să respecte drepturile omului

Nici o lege nu mai poate fi dată în România fără un studiu preliminar privind impactul noilor reglementări asupra drepturilor omului. Camera Deputaţilor a adoptat ieri cu 270 de voturi proiectul de modificare a Legii 24/2000, privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, proiect iniţiat de deputatul PSD Tudor Panţîru. Camera Deputaţilor este cameră decizională, în acest caz, după ce Senatul a adoptat proiectul anul trecut în şedinţa din 15 septembrie.

"Camera Deputaţilor a votat în calitate de cameră decizională amendamentele mele la Legea privind tehnica legislativă 24/2000. Potrivit formei adoptate, Guvernul este obli­gat atunci când prezintă un proiect de lege să vină şi cu un studiu de impact al noilor norme asupra drepturilor fundamentale prevăzute de Con­ven­ţia Europeană a Drepturilor Omului. Totodată, Guvernul este obligat să implementeze în legislaţia internă şi recomandările din hotărârile CEDO, jurisprudenţa acestei instanţe constituind interpretarea oficială a pre­vederilor convenţiei. Nici măcar asta nu era cunoscut la noi. Acum ju­r­isprudenţa CEDO devine obligatorie, prin introducerea acestor pre­ci­zări în procedura tehnicii legislative.

Din acest moment, legea trebuie trimisă la Preşedinţie pentru promulgare şi apoi va intra în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial. Este proiectul iniţiat de mine şi consider că acesta este un mare pas înainte, menit nu doar să reducă plângerile şi condamnările României la CEDO, dar şi să promoveze drepturile fundamentale ale omului. Eu sunt fost ju­de­cător la Curtea Europeană a Drep­turilor Omului şi ştiu foarte bine des­pre ce vorbesc", ne-a declarat deputatul Tudor Panţîru.

O altă noutate este stabilirea unui termen şi a unui responsabil. "După intrarea în vigoare a legii, Guvernul e obligat ca în termen de trei luni de zile după ce CEDO a emis o hotărâre să ia măsurile cu caracter general din deciziile Curţii care implică modificarea legislaţiei. Deci în trei luni de la decizia CEDO, Guvernul trebuie să vină cu proiectul pe masă. Până acum nu era nici un termen, nici un organ res­ponsabil. Acum Guvernul e res­ponsabil. Asta înseamnă un pas foarte im­portant, în genere, pe viitor să pu­tem exclude la maximum posibilita­tea emiterii unor legi contrare Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, cum sunt legile cu retrocedarea pro­prietăţilor", ne-a declarat Tudor Panţîru.

Cu alte cuvinte, după intrarea în vigoare a noii tehnici legislative, nici un Guvern, oricare ar fi acesta, nu va putea prezenta Parlamentului un proiect de act normativ fără studiul de impact al acestuia asupra drepturilor fundamentale ale omului. Acest lucru era până acum subînţeles, prin subsumarea mai multor prevederi din Constituţia României şi din Tratatele şi Pactele semnate de statul român, prin Recomandările şi Rezoluţiile Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Acum este pentru prima oară când se prevăd aceste obligaţii în mod expres, negru pe alb, într-o lege românească internă.

Mai ales că, spre exemplu, în ma­te­ria retrocedării proprietăţilor, avem de­cizie-pilot a CEDO din 12 oc­tombrie anul trecut, în care ni se recomandă expres să modificăm legislaţia în acord cu Convenţia şi cu jurisprudenţa CEDO. În ianuarie această de­ci­zie, dată în cauza Maria Atanasiu şi alţii, a rămas definitivă, moment din care curge acel termen de 18 luni care ne-a fost acordat pentru realizarea acestor modificări. Dar re­coman­dă­rile CEDO se ştiu din octombrie 2010. Au trecut patru luni şi marele comitet interministerial numit de premier pentru rezolvarea problemelor n-a reuşit să facă mare lucru. Membrii acestui Comitet au fost chemaţi la Camera Deputaţilor să dea cu subsemnatul despre ce au făcut în atât timp scurs chiar marţi, zi în care se­cretarul general al Consiliului Eu­ro­pei, Thornbjorn Jagland, se afla în vi­zită oficială în ţara noastră tocmai pentru a discuta, printre altele, şi pro­blemele condamnării României la CEDO în materia retrocedărilor.

Membrii Comitetului, în frunte cu preşedinta ANRP, Crinuţa Du­mitrean – care este şi preşedinta Co­mi­tetului interministerial pe aceste ches­tiuni, au fost chemaţi pentru au­dieri la Subcomisia parlamentară pen­tru supravegherea executării ho­tă­rârilor CEDO. Ce au descope­rit aceştia ne-a lămurit deputatul PSD Tudor Panţîru:
"Am ajuns la concluzia că ne aflăm încă în stadiu incipient, la nivel de discuţii. Nu s-a făcut nici măcar o evaluare serioasă de către acest comitet interministerial! Trebuia deja să aibă situaţia de fapt studiată, fiindcă nu poţi face o lege dacă nu ai situaţia reală. Membrii subcomisiei au descoperit, cu stupoare, că Guvernul a făcut mai multe promisiuni Consiliului Europei şi Comisiei Europene că va purcede la modificarea legislaţiei, dar nu s-a mişcat deloc, trebuiau să facă şi evaluarea şi să vină şi cu un proiect de lege unică privind restituirea. Când i-am întrebat, Crinuţa Dumitrean a zis că au un draft foarte crud care încă nu pot să-l dea să-l vedem. S-au tot plâns că e foarte greu de produs o lege unică aşa cum ne sugerează CEDO. Noi nu mai vrem poveşti de astea. Ci ceva concret pe masă. Le-am spus şi le-am dat o lună de zile să vină pentru început cu un studiu al situaţiei de fapt – numărul de cereri totale pe ţară, împreună cu Ministerul de Finanţe cu o evaluare financiară privind sursa şi câţi bani vor fi necesari dacă adoptăm o variantă sau alta. Pentru început trebuie să vină cu principiile", ne-a declarat cel care a condus lucrările Subcomisiei, deputatul PSD Tudor Panţîru.

"Problema de bază este cea care prevede abandonarea principiului restitutio in integrum pe care noi ni l-am asumat, nu ni l-a impus nimeni. Noi am fost cei mai generoşi. Ungurii, indiferent de valoarea reală a proprietăţilor le dau despăgubiri de 500.000 de forinţi. Sumă fixă. Polonezii au încercat ca noi, apoi au plafonat despăgubirile la 20% din valoarea proprietăţii. CEDO ne sugerează foarte clar să căutăm variante de plafonare a sumei de despăgubiri, adică să nu mai dăm restitutio in integrum. Raportorul de la Comisia juridică a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei ne-a spus clar«Dacă aţi avea cinci bugete americane tot n-aţi fi în stare să compensaţi suma la care v-aţi angajat s-o plătiţi, prin restitutio in integrum». La toţi oficialii noştri le-a spus clar, în concluzii: Plafonaţi despăgubirile, în funcţie de posibi­li­tăţile financiare ale statului, de si­tuaţia economică şi politică a statului. Convenţia Europeană a Dreptu­ri­lor Omului nu-ţi interzice asta. În si­tuaţia actuală, «cartoful» e prea fier­bin­te şi nu şi-l asumă nimeni. E o pro­ble­mă care ţine de interesele Ro­mâniei, nu ale unui partid! Şi dacă nu găsim un consens politic pentru noua legis­la­ţie, nu rezolvăm nimic", ne-a dez­văluit deputatul Panţîru.

Statul s-a făcut că face şi în cazul "Legii Voiculescu"
Un exemplu concludent despre cum se face statul că respectă legile interne şi Convenţiile, Tratatele şi Pactele internaţionale la care este parte este ceea ce s-a petrecut cu Legea 1/2009, cunoscută ca "Legea Voiculescu", după numele iniţiatorului ei.
Prin Legea 1/2009 prin care a fost modificată Legea 10/2001 privind regimul juridic al imobilelor confiscate abuziv până la data de 6 martie 1945, a adus modificări importante atât pentru foştii proprietari, cât şi pentru chiriaşii imobilelor naţiona­lizate. Publicată în Monitorul Oficial nr. 63 din 3 februarie 2009, Legea 1/2009 a rămas la stadiul de "pus în ramă şi atât" timp de un an şi jumă­tate fiindcă legea nu putea fi aplicată fără normele metodologice. Pentru ca Guvernul să-şi facă treaba, a fost nevoie şi de imboldul dat de instanţa de judecată în procesul câştigat de Fundaţia pentru Apărarea Cetăţenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS). Atacat în instanţă pentru că n-a respectat termenul de elaborare a normelor metodologice (care era 1 martie 2009), Guvernul a pierdut procesul, fiind obligat de instanţă ca în termen de 30 de zile să emită emită normele metodologice. În total, onor guvernanţii au avut nevoie de un an şi şapte luni pentru a emite aceste norme prin HG 923/2010, intrată în vigoare la data de 20 septembrie 2010. "În toată această perioadă, persoane de bună credinţă, ajunse, de regulă, la vârste înaintate, au fost eva­cuate din propriile case, deşi exista o lege care le proteja explicit interesele", declara senatorul Dan Voiculescu la momentul pronunţării instanţei de judecată. Legea iniţiată de acesta prevedea şi faptul ca foştii proprietari să nu fie despăgubiţi în natură în cazul imobilelor vândute chiriaşilor potrivti Legii 112/1995, ci să fie despăgubiţi cu sume reprezentând echivalentul valorii proprietăţilor pe care le deţinuseră. Revenind la normele metodologice HG 923/2010, acestea stabileau clar anumite sarcini Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, găsită acum în offsaid de subcomisia parlamentară condusă de deputa­tul Tudor Panţîru.