Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
UPDATE: În România anului 2026 România ar trebui să aibă mai puțini oameni inactivi, mai mulți copii vor putea să rămână în familii și va fi în țară mai puțină sărăcie, conform Planului Național de Redresare și Reziliență, făcut public miercuri de către Guvern.
Vor fi introduse tichete de muncă și pentru cel puțion 60.000 de lucrători din sectoarele serviciilor prestate la domiciliu, munca va fi formalizată. Minim 350 de structuri de economie socială vor fi nou înființate cu minim 2450 locuri de muncă noi create.
Tot în 2026 în administrația publică toate posturile ar trebui să fie ocupate prin concursuri corecte și transparente. De asemenea, România va avea o nouă strategie anti-corupție iar la bugetul de stat vor intra mai mulți bani din prejudicii recuperate și bunurile ilegale confiscate. Legile justiției vor fi modificate și sistemul va putea funcționa eficient în slujba tuturor românilor.
Până la finalul implementării PNRR, 6.100 de școli vor primi resurse si tehnologie pentru dotarea laboratoarelor de informatică și pentru învățarea în format virtual. Mulți elevi vor fi sprijiniți să intre în programe de studiu în regim dual, vom apărea 50 de școli noi și 75.000 de săli de clasă dotate cu mobilier. 1.175 SMART Lab-uri achizitionate pentru unitățile de învățământ de nivel gimnazial și liceal. Vor fi operaționalizate 140 de creșe și 412 de servicii complementare acolo unde nu se justifică o creșă, cu spații de învățare și de joacă pentru copii.
În sănătate, vor fi 200 de centre comunitare construite sau renovate, care au dotări noi și personal. În plus, 3.000 de cabinete de asistență medicală primară vor fi renovate și 25 de secții de terapie intensivă nou-născuți dotate, inclusiv cu ambulanță transport nou-născuți (pentru centrele regionale).
În municipiile reședință de județ, dar și alte municipii, orașe și comune vor fi suprafețe extinse cu laboratoare urbane verzi, peste 3.000 km piste pentru biciclete, câteva mii de locuințe sociale pentru tineri sau specialiști din sănătate sau învățământ, câteva sute de vehicule electrice.
„Prin PNRR am ales să încurajăm turismul de destinație, punem în valoare obiective și rute prea puțin scoase din cutie până acum. Vom avea adevărate comori de descoperit: 10 muzee construite sau reabilitate și puse în valoare, care utilizează noile tehnologii; vor mai fi puse în valoare 30 castele, 95 biserici și mănăstiri, 15 cule, 20 curii, 20 fortificații romane, 20 de sate cu arhitectură tradițională, 30 obiective gastronomice și multe altele”, arată documentul.
Pentru prima oară într-un program guvernamental sunt incluse muzeele memoriei: Muzeul Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului, Memorialul Revoluției Decembrie 1989/ Timișoara Capitală Europeană a Culturii, Închisoarea tăcerii de la Râmnicu Sărat, Memorialul Victimelor din Sighetul Marmației.
Investițiile sunt gândite așa încât nicio regiune să nu ducă lipsă de investiții, dar în același timp să ajute mai mult regiunile mai puțin dezvoltate în tranziția mai rapidă spre media europeană. Astfel, zona Moldovei va beneficia de o injecție majoră de capital. Prin finanțarea autostrăzilor A7 și A8 ce vor lega regiunea de București și de Transilvania, se va asigura o conexiune rapidă ce va permite o creștere a nivelului de investiții străine și implicit a locurilor de muncă bine plătite. Regiunea Sud-Vest va avea proiectele pilot cu rețelele de gaz natural în combinație cu hidrogen, ținând cont că este regiunea din România cea mai slab conectată la infrastructura de distribuție de gaz natural, cu județe precum Mehedinți și Dolj unde racordarea este aproape inexistentă. Și regiunile puțin mai dezvoltate cum ar fi Sud-Est, Sud-Muntenia, Centru, Nord-Vest și Vest vor beneficia de finanțări semnificative în domenii importante cum ar fi educația, sănătatea, energiile regenerabile, eficiența energetică, transport, sisteme de apă, împăduriri și altele. Nu în ultimul rând, deși la nivel economic regiunea București-Ilfov este foarte dezvoltată, ajungând în 2018 la un nivel de 152% din PIB-ul mediu al Uniunii Europene, PNRR propune o serie de investiții relevante și pentru această zonă precum infrastructura de metrou, în domeniul sănătății, în zona de eficiență energetică și în infrastructura de educație.
UPDATE: Premierul Florin Cîțu a spus că banii din PNRR merg spre trei sectoare importante: transport, sănătate și educație. Cîțu a vorbit, miercuri, și despre banii care vin din împrumuturi și despre dobânzile cu care se împrumută statul român.
„Este un program foarte important pentru România. Acest program a fost lansat când eu eram ministru al Finanțelor, anul trecut, am fost implicat în acest program din primul moment. A fost negociat de președintele Klaus Iohannis (...). 29,2 miliarde de euro, bani care vor fi folosiți pentru a construi aproximativ 450 de kilometri de autostradă, sute de școli și de creșe, în special vom construi și vom renova zeci de spitale”, a spus premierul.
Potrivit acestuia, România va avea un spital nou construit până în 2024, pentru prima dată în ultimii peste 30 de ani.
„Partea importantă: vom avea un spital nou construit cred că în 2024 și asta este o premieră în ultimii 30 de ani (...). este foarte important pentru noi să dezvoltăm rețeaua de spitale. Sunt 3 mari sectoare care primesc bani prin acest program: transportul – 7,6 miliarde de euro, educația – 3,6 miliarde de euro și sănătatea – 2,4 miliarde de euro”, a mai spus premierul.
Florin Cîțu a explicat de ce a fost nevoie și de împrumuturi și a dat asigurări că dobânda cu care se împrumută statul român este foarte mică, aproape de zero.
„De ce luăm și împrumuturi? România are nevoie acută de investiții. Am investit anul trecut sume record, continuăm să investim și anul acesta. Aceste împrumuturi pe care le-am luat prin PNRR se vor duce doar în investiții. Aici este foarte clar. Nu pot să meargă în consum (...). Noi oricum ne împrumutam pentru a investi în România. Avem nevoie de autostrăzi, avem nevoie de spitale, avem nevoie de școli, iar împrumuturile pe care le luăm prin PNRR sunt la o dobândă mult mai mică, de zero și ceva, dobândă la care se împrumută Germania, Spania, Italia, țări din zona euro. Pentru România reprezintă un plus faptul că ne putem împrumuta la aceste dobânzi și vom avea posibilitatea să investim”, a mai spus Cîțu.
Un alt lucru important în PNRR este, potrivit premierului, componenta de reforme. Este vorba de reforme care se vor face în sistemul, reforma justiției, reforma companiilor de stat, pentru a oprit risipa banului public, reforma salarizării și altele.
Știre inițială: Piesa de rezistență a PNRR sunt reformele, o serie de transformări esențiale, de la rădăcină, care au fost mereu amânate și decare politicienilor mereu le-a fost teamă, arată planul, care a fost făcut public miercuri de către autorități. Alocarea totală a planului este de 29,2 miliarde de euro.
În total, România ar primi 14,248 miliarde sub formă de grant și aproximativ 14,935 miliarde sub formă de împrumuri pentru un total de 29,2 miliarde euro.
Regula stabilită prin propunerea de Regulament (aflată încă în negociere la nivel european) este ca 70% din granturi să fie angajate până la finalul anului 2022, termenul limită pentru accesarea diferenței de 30% din granturi fiind 31 decembrie 2023. În plus, plățile pentru proiectele care vor fi incluse în programele naționale de redresare și reziliență trebuie făcute până în decembrie 2026.
PNRR se referă la un pachet de investiții publice și reforme propuse în baza Recomandărilor Specifice de Țară 2019-2020 . Aceste reforme și proiecte de investiții publice trebuie puse în aplicare până în 2026.
PNRR are la bază 6 piloni principali: Tranziția spre o economie verde; Transformarea digitală; Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă; Coeziunea socială și teritorială; Sănătate și reziliență instituțională; Copii, tineri, educație și competențe.
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a demarat, în luna ianuarie, un proces de întâlniri și consultări tehnice interministeriale și de consultări publice pentru actualizarea Planului Național de Redresare și Reziliență în scopul punerii acestuia în acord cu Regulamentul Mecanismului de Redresare și Reziliență. La cele 13 dezbateri publice organizate de MIPE s-au înscris peste 3.900 de persoane, iar 78% dintre acestea s-au înscris la cel puțin două evenimente.
De asemenea, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a pus la dispoziția ministerelor, instituțiilor, organizațiilor și persoanelor fizice interesate o Fișă de Reforme și Investiții, prin intermediul căreia acestea au putut trimite propuneri pentru actualizarea Planului Național de Reformă și Reziliență (PNRR) într-o formă standardizată și simplificată. Detalii, aici
În total au fost primite 1700 propuneri, din care 1470 ca urmare a consultării publice. Fiecare dintre acestea au fost analizate și, în măsura în care se încadrau în obiectivele vizate de PNRR, au fost integrate în documentul final.
