Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Pe 31 decembrie 1999, revista Time alegea cel mai important personaj al secolului XX. Chipul care apărea pe copertă nu era al unui sportiv, nici al unui actor, al unui cântăreț sau nici al unui lider pacifist, ci aparținea unui om de știință: cea mai emblematică figură era Albert Einstein. Influența savantului nu este reprezentată doar de celebra teorie a relativității, care împlinește 100 de ani.
Un geniu care a acumulat și a împărtășit lumii atât de multe cunoștințe a avut cu siguranță un cuvânt de spus în sfera studiului și educației. Astfel, Einstein și-a manifestat pasiunea pentru învățare ori de câte ori a avut ocazia, lăsând moștenire numeroase principii care ar trebui puse în practică de dascăli și părinți.
O perspectivă des întâlnită în scrierile sale este respingerea asocierii dintre studiu și obligativitate. Potrivit elpais.com, Albert Einstein a petrecut șapte ani la Colegiul Luitpold din Munich, unde se punea accentul pe repetarea ideilor până în momentul în care sunt reținute. Abordarea era frustrantă și de aceea, la mulți ani după, savantul scria „învățarea trebuie să fie percepută ca cel mai de preț dar, nu ca o obligație”.
În viziunea lui Albert Einstein, învățarea mecanică creează automatiste și ucide talentul individual. În cartea Autobiographical Notes, genialul fizician descrie conflictul dintre metoda sa selectivă și exigențele academice: „Am învățat foarte repede să păstrez ceea ce important, ignorând multitudinea de lucruri care încețoșează mintea și o distrag de la esențial. Problema era că pentru examene trebuia să memorezi toate informațiile, chiar dacă voiai sau nu. Este o greșeală gravă... ”
Bazându-se pe acest principiu, și-a sfătuit fiul să încerce să ignore rigiditatea sistemului și să găsească plăcerea învățării. „Cântă la pian dacă îți face plăcere, chiar daca profesoara nu te va aprecia. Este cea mai bună metodă de a învăța, când faci ceva cu plăcere nu îți vei da seama că timpul trece.”, îi scria băiatului său Tete într-o scrisoare.
Pentru a excela, este necesar să pui practica înaintea teoriei: „Marile personalități nu se mulțumesc cu ce se aude sau cu ce se zice, dacă nu sunt în mijlocul acțiunii. În consecință, cea mai bună metodă de a educa este cea prin care îi ceri ucenicului să ducă la bun sfârșit sarcini concrete. Principiul este valabil atât pentru copiii care învață să scrie, cât și pentru studenții care își scriu teza de licență.”
Pentru a se face mai bine înțeles, a făcut o analogie cu sportul, explicând diferența între învățarea și educație: „Dacă un tânăr și-a antrenat musculatura și rezistența fizică făcând sport, mai târziu va fi pregătit pentru orice muncă fizică. Acest lucru este valabil și în cazul minții...”, subliniind că este un susținător al principiului „Educația este ceea ce rămâne în momentul în care ai uitat ce ai învățat la școală”.
