Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Sunt românii respinşi pe piaţa forţei de muncă din UE pentru că nu dau rezultate bune? Angajatorii ar spune că nu!
S-a creat o imagine negativă a lucrătorilor români din cauza discursurilor populiste şi naţionaliste ale membrilor diverselor guverne, cu ocazia campaniilor electorale? Cine are de pierdut şi cine are de câştigat din plecarea specialiştilor români la muncă, în străinătate? La aceste întrebări au încercat să răspundă astăzi mai mulţi specialişti, cu ocazia dezbaterii pe tema “Şase ani de restricţii pentru români pe piaţa muncii din Uniunea Europeană”, care a avut loc la Bucureşti.
Din 2014, nicio ţară membră a Uniuniii Europene nu poate prelungi în mod unilateral restricţiile de muncă pentru cetăţenii romani şi bulgari, au confirmat cei prezenţi la conferinţă. Speculaţia conform căreia ar exista posibilitatea încheierii unor addendum-uri la Tratatul de Aderare, care să permită acest lucru, este falsă.
În ciuda campaniilor de decredibilizare a României şi de denigrare a lucrătoriolr români, un lucru este cert: PIB-ul mai multor ţări a crescut datorită românilor, aşa cum arată mai multe studii realizate din 2008 până în 2011. Iar seria beneficiilor nu este legată doar de contribuţia la Produsul Intern Brut, ci şi de pregătirea profesională a celor care aleg să muncească în străinătate.
“Există o serie de studii care arată că românii au adus numeroase beneficii ţărilor în care lucrează. Din 2014 nu mai acceptăm ca vreun stat membru să inventeze motive sau statistici pentru a îngrădi drepturile cetăţenilor români şi bulgari la libera circulaţie şi la muncă pe teritoriul Uniunii. Ultima zi a restricţiilor de muncă este 31 decembrie 2013, conform tratatului pe care l-am semnat la aderare. Noi am acceptat, la momentul aderării, această lungă perioadă de restricţii, în speranţa că ea va înceta mult înainte de termen, cum ar fi fost logic, după studiile Comisiei, care arătau beneficiile forţei de muncă din România şi Bulgaria. În realitate, diverse partide şi guverne din diferite state membre au folosit-o, de multe ori, ca armă electorală în bătăliile lor interne”, a afirmat Renate Weber, în cadrul dezbaterii. Eurodeputatul european a subliniat şi faptul că discursurile populiste şi cu tentă naţionalistă ale politicienilor din ţări precum Marea Britanie, se situează la popul opus faţă de ceea ce ar trebui să fie politicile comunitare.
De la 1 ianuarie 2014, românii ar trebui să poată lucra liber în toate statele membre ale Uniunii Europene, odată cu expirarea termenului maxim de şapte ani în care acestea puteau menţine restricţiile de muncă. Conform Tratatului de Aderare la Uniunea Europeană semnat de România, ţările UE aveau dreptul de a institui restricţiile drept măsuri tranzitorii de protecţie a pieţei forţei de muncă interne, iniţial pentru doi ani, după care, cu notificarea în prealabil a Comisiei Europene, le puteau prelungi după trei şi, respectiv, doi ani, până în 2014.
“Nu există dovezi că muncitorii români şi bulgari au pus în pericol locurile de muncă pentru cetăţenii britanici. Măsurile tranzitorii i-au făcut pe români şi pe bulgari vulnerabili la forme extreme de exploatare”, a comentat şi Sean Bamford, expert în migraţie al confederaţiei sindicale engleze, Trades Union Congress (TUC), în contextul recentelor campanii negative de presă din Marea Britanie, referitoare la potenţialul influx de români şi de bulgari care ar “invada” Regatul anul viitor.
“Statele primitoare au fost net câştigătoare de pe urma existenţei restricţiilor de muncă. Statele care au furnizat forţă de muncă, precum România, sunt perdante”, a subliniat Vasile Puşcaş, negociatorul-şef al României la Uniunea Europeană în perioada 2000 – 2004.
După liberalizarea accesului de către Italia şi Irlanda în 2012, mai sunt nouă ţări unde românii trebuie să obţină un permis de muncă înainte de a se angaja: Austria, Germania, Olanda, Belgia, Luxemburg, Spania, Franţa, Malta şi Marea Britanie. Niciun stat membru nu solicită însă permis de muncă pentru desfăşurarea de activităţi independente – echivalentul PFA-ului din România.
“Suntem convinşi că de la 1 ianuarie Tratatul de Aderare va fi respectat de către toţi partenerii europeni. Autorităţile române urmăresc cu maximă atenţie toate declaraţiile şi evoluţiile din anumite state membre pe acest subiect”, a afirmat Luminiţa Odobescu, Consilier de Stat în cadrul Cancelariei Primului Ministru.
Sociologul Dumitru Sandu a arătat că, în perioada următoare, Germania, şi nu Marea Britanie, va fi de departe principala ţară de destinaţie a românilor care vor să emigreze.
Investigaţia realizată de jurnalista Sorana Stănescu în cadrul programului “Bursa pentru Excelenţă în Jurnalism”, care a stat la baza conferinţei, a demonstrat că, din cauza restricţiilor, constructorii români din Marea Britanie sunt mai vulnerabili la abuz şi exploatare din partea angajatorilor şi că menţinerea restricţiilor a dăunat muncitorilor britanici prin impunerea unor salarii mai mici în piaţă, dar şi economiei în ansamblu, prin taxe şi impozite reduse plătite de angajatori.
Efectele au fost, aşadar, contrare scopului pentru care limitarea accesului la piaţa de muncă fusese instituit.
Expertul confederaţiei sindicale TUC, care cuprinde şi sectorul construcţiilor, a mai spus: “TUC se opune exploatării muncitorilor şi cere ridicarea măsurilor tranzitorii. Problemele pe care le întâmpină muncitorii în Marea Britanie nu li se datorează lor, polonezilor sau românilor. Se datorează capitalismului de tip “casino” şi eşecului guvernanţilor de a-l ţine sub control”.
Dumitru Costin, liderul Blocului Naţional Sindical (BNS) a afirmat că interesele celor care au îngrădit accesul lucrătorilor români pe piaţa forţei de muncă din UE sunt legate şi de beneficii economice personale. “Cei care au câştigat de pe urma acestor restricţii sunt un număr limitat de angajatori, de agenţii de muncă, ce au speculat nişte nişe. Mai sunt avocaţi, companii de asigurare care au încasat sub diverse forme prime de asigurare şi, nu în ultimul rând, cei care au de câştigat sunt politicienii, care nu au soluţii şi sunt lipsiţi de viziune”, a declarat Costin.
