Statuia zeiţei Nemesis, descoperită la Alba Iulia

O statuie de marmură a zeiţei Nemesis, extrem de bine realizată artistic, a fost descoperită de arheologii din Alba Iulia în locul în care în ultimele două săptămâni au mai fost găsite un altar votiv şi un basorelief de marmură, monumente care confirmă faptul că în castrul de legiunea Apulum a existat un templu, destul de rar întâlnit într-o asemenea locaţie. Întregul loc sacru, prin cele trei piese (statuia, basorelieful şi altarul votiv), datate la sfârşit de secol II- început de secol III, reprezintă cea mai importantă descoperire făcută în ultimul deceniu în anticul oraş Apulum, iar piesa cea mai spectaculoasă este statuia.

Directorul general adjunct al Muzeului Naţional al Unirii Alba Iulia, Constantin Inel, a prezentat, marţi, presei, statuia descoperită în timpul lucrărilor de cercetare arheologică efectuate în spaţiul dintre Catedrala Romano Catolică şi Catedrala Ortodoxă, piesă prin care se confirmă faptul că acolo a fost un templu. "Importanţa descoperirii este de prim nivel”, a subliniat acesta.

"Calităţile artistice ale piesei sunt deosebite. Pe lângă expresivitatea piesei şi elementele foarte exact redate ale anatomiei corpului şi ale îmbrăcăminţii, avem şi atributele care însoţesc această zeitate- un grifon, animal fantastic cu corp de leu şi cap şi aripi de vultur, plasat în partea dreaptă a zeiţei, la piciorul drept al acesteia”, a explicat Constantin Inel. Din păcate, lipseşte capul şi o parte din piciorul drept al grifonului, iar aripa dreaptă a fost recuperată, din fericire, fiind căzută lângă statuie. "Un alt atribut este acel Meta sau Tignum”, a mai spus Inel, referind-se la unitatea de măsurare a păcatelor, o balanţă cu care se cântăreau păcatele celor judecaţi de zeiţa Nemesis. Aceasta era deosebit de adorată de gladiatori şi de războinici, pentru că ei considerau că, dacă nu o îmbunează pe zeiţă, riscă să fie sacrificaţi în timpul luptelor sau în timpul jocurilor de gladiatori. "O altă calitate artistică este dată şi de pictarea cu roşu a unor elemente de îmbrăcăminte (faldurile şi muchiile). De asemenea, coafura şi diadema de pe cap au urme de pictură cu roşu”, a arătat Inel. Piesa a fost cel mai probabil importată şi comandată de cei doi dedicanţi, camarazi de arme. Urmează ca analizele asupra marmurei să arate exact locaţia acesteia. Inscripţia a fost realizată de un meşter local, care nu a realizat o ortografie foarte bună. Însă, calitatea inferioară a scrisului este suplinită de importanţa istorică, parte din inscripţie regăsindu-se şi pe altarul votiv. Numele celor doi dedicanţi, un evocatus şi un salariali, Marcus Vibius Verinus şi Quintus Valerius Felicianus, sunt inscripţionate şi pe monumentul votiv, în apropierea căruia a fost găsită statueta. Directorul general adjunct a declarat că statuia se va regăsi în viitoarea reorganizare expoziţională a muzeului, iar o replică a ei va fi pusă în locul sacru de descoperire. De subliniat că colecţia de antichităţi romane de la Alba Iulia este cea mai importantă de pe teritoriul României din cadrul unui muzeu. Ca valoare artistică, statuia ar fi a doua, după statuia lui Liber Pater, tot o piesă de import, descoperită la Partoş.

Templul zeiţei Nemesis este primul descoperit într-un castru de legiune pe teritoriul Daciei Romane, existând analogii cu templul în castrul de legiune de la Vindobona, în apropiere de Viena. În urmă cu o săptămână, a fost descoperit şi un basorelief, o piesă unicat, extrem de bine păstrat, care reprezintă, din primele interpretări, dedicantul, un instructor al gladiatorilor, pe nume Aurelius Martianus, posibil prezent la Apulum pentru antrenarea legionarilor. Potrivit inscripţiei, acesta avea 'Secunda Rudis', adică a doua sabie de lemn, ceea ce înseamnă că beneficiarul a promovat din gladiator în instructor militar. Este o piesă spectaculoasă şi din punct de vedere artistic, cu detalii foarte bine reliefate şi cu culori păstrate de aproape două mii de ani, respective cu urme de roşu şi de negru. Vestigiile au fost descoperite în spaţiul dintre Catedrala Romano-Catolică şi Catedrala Ortodoxă, în cadrul lucrărilor de reabilitare a zonei interioare a Centrului Istoric Alba Iulia. Cu prilejul aceloraşi lucrări, a fost descoperit, tot în premieră, un sector din Via Principalis, drumul care făcea legătura între poarta de sud şi cea de nord a castrului roman de la Apulum, şi pe care se păstrează chiar urme de uzură de la roţile atelajelor romane. Apulum a fost cea mai mare aşezare urbană din Dacia Romană şi sediul Legiunii XIII Gemina, în care erau încartiruiţi în jur de 5.600 de soldaţi.