x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Observator Ultima variantă a Codului Muncii inflamează sindicatele

Ultima variantă a Codului Muncii inflamează sindicatele

de Diana Scarlat    |    28 Feb 2011   •   20:00
Ultima variantă a Codului Muncii inflamează sindicatele
Sursa foto: /Agerpres

154155-gina-stefan-agerpres-5151141.jpg

 

Guvernul Boc a finalizat ieri noul Cod al Muncii pe care îşi va asuma răs­punderea în Parlament pe 8 martie. Un proiect prin care guvernanţii îşi propun să flexibilizeze piaţa mun­cii şi să-i scape pe români de menta­li­tatea de dinainte de ’89 cum că locul de muncă trebuie să fie stabil şi garantat zeci de ani. Nu, guvernanţii nu mai vor ca românii să angajeze credi­te pe toată viaţa ca să-şi cumpere o casă, tot pentru toată viaţa, într-un oraş în care să muncească până ies la pen­sie. Ei vor să se întâmple ca la ame­ricani, unde oamenii merg spre un loc de muncă, şi nu in­vers. Cu alte cu­vinte, românii să um­ble din oraş în oraş pentru a-şi găsi cel mai bun şi cel mai bine plătit loc de mun­că, chiar dacă asta înseamnă a sta cu chirie. Lăsând la o parte faptul că România şi condiţiile pe care le ofe­ră nici nu se com­pară cu cele din America, "crea­torii" noului Cod al Mun­cii ignoră şi un alt "amănunt" esen­ţial, dezvăluit de un sondaj CURS, realizat în exclu­si­­vitate pentru Jurnalul Naţional la sfâr­şitul lui 2009: 95% din români aveau locuinţe pro­prietate perso­nală şi numai 1% stăteau cu chirie. Mai mult, acelaşi sondaj CURS arăta că 81% din români nu şi-au schimbat domiciliul după 1989 şi doar 4% s-au mutat dintr-un oraş în altul. E greu de crezut, în aceste condiţii, că românii, peste care a trecut o criză economică, să lase vrabia din mână pentru cioara de pe gard. Aşadar, rămâne de văzut cât succes vor avea prevederile noului Cod al Muncii.

Codul Muncii a fost aprobat ieri de Executiv, în vederea angajării răspunderii în Parlament. Varianta adoptată a fost o nouă surpriză pentru partenerii sociali, sindicate şi patronate, de a căror amendamente nu s-a ţinut cont nici de această dată.

Prevederile noului Cod al Muncii presupun contractele de muncă încheiate pe trei ani, concedieri colective pe criterii de performanţă profesională, nu socială, perioada de probă extinsă la 90-120 de zile şi eliminarea interdicţiilor în cazul muncii temporare şi a angajărilor postconcedieri colective. De asemenea, se dă posibi­li­­tatea prelungirii timpului de lucru săptămânal peste 48 de ore, inclusiv pe timpul nopţii. Guvernul justifică modificările prin faptul că doreşte să flexibilizeze piaţa forţei de  muncă, încercând să-i scape pe români de mentalitatea învechită că locul de muncă trebuie să fie stabil şi garantat zeci de ani, "pentru ca românii să-şi găsească mai uşor un loc de muncă şi să poată fi plătiţi mai bine", a spus aseară, într-o conferinţă de presă, premierul Emil Boc. De asemenea, nu mai există restricţii pentru angajările făcute imediat după concedierile colective.

Guvernul a eliminat din ultima variantă a proiectului Codului Muncii prevederea conform căreia angajatorii obligaţi să reducă sau să întrerupă temporar activitatea pot acorda salariaţilor concediu fără plată, după consultarea prealabilă a sindicatului. Forma Codului Muncii adoptată ieri de Guvern prevedere doar că în cazul reducerii temporare a activităţii, pentru motive economi­ce, tehnologice, structurale sau simi­lare pe perioade care depăşesc 30 zile lucrătoare, angajatorul va avea posibilitatea reducerii programului de lucru de la cinci zile la patru zile pe săptămână, cu reducerea corespunzătoare a salariului, până la remedierea situaţiei care a cauzat reducerea programului, după consultarea prealabilă a sindicatului reprezentativ de la nivelul unităţii sau a reprezentanţilor salariaţilor.

În ultima variantă a proiectului s-au mai eliminat prevederile referitoare la Contractul Colectiv de Muncă, perioada de probă de 90 de zile, contractul individual de muncă pe o perioadă de 36 de luni şi s-au introdus amenzi de până la 100.000 de lei sau pedepse cu închisoarea pentru munca la negru. Proiectul abrogă articolele de la 238 la 247 din actuala formă de Cod, acestea conţinând prevederi referitoare la contractul colectiv de muncă. Proiectul mai prevede că negocierea şi încheierea contractelor colective de muncă se reglementează prin lege specială, în timp ce varianta aflată în vigoare stipulează că părţile, reprezentarea acestora şi procedura de negociere şi de încheiere a contractelor colective de muncă sunt stabilite potrivit legii.

În acelaşi timp, noul Cod al Muncii încurajează munca temporară. Refuzul salariatului pentru prelungirea delegării nu poate constitui motiv pentru sancţionarea disciplinară a acestuia. Proiectul Codului Muncii mai prevede că angajaţii sancţionaţi disciplinar să poată fi reabilitaţi de drept într-un termen de 12 luni. Radierea sancţiunilor disciplinare se constată prin decizia angajatorului emisă în formă scrisă. Proiectul iniţial stabilea că angajatul este reabilitat de drept dacă nu primeşte o nouă sancţiune în termen de şase luni. În schimb, Executivul şi-a menţinut decizia de a interzice încheierea de contracte colective de muncă pentru 2012 şi a actelor adi­ţi­onale cu termene care să de­pă­şeas­că data de 31 decembrie 2011. Execu­ti­vul a mai hotărât că actualele contracte îşi produc efectele doar până la expirarea termenului pentru care au fost încheiate.

Sindicatele sunt nemulţumite de această variantă a Codului Muncii şi au început protestele. "Cea mai gravă modificare din ultima variantă este Articolul 1 care prevedea garantarea drepturilor individuale de muncă şi a drepturilor colective. Articolul a fost modificat astfel încât încalcă flagrant Constituţia. Ceea ce ei justificau că nu vor desfiinţarea contractelor colective de muncă, de fapt asta se doreşte. Mai este problema că angajatorul poate da afară având şi dreptul de a face evaluarea angajaţilor, iar a treia chestiune este că vin în contradicţie cu libertatea de asociere, dorind să substituie sindicatelor această instituţie a reprezentanţilor salariaţilor", spune Bogdan Hossu, liderul CNS "Cartel Alfa". "Nu se poate spune că s-a înrăutăţit ceva în ultima variantă, ci că au ameliorat ceva, respectiv răspunderea patrimonială a salariatului, iar pentru patroni, nu mai fac puşcărie pentru cel puţin 3, ci pentru 5 angajaţi la negru. Pe de altă parte, nu ai cum să măsori dacă un angajator îşi va ţine posturile ocupate pe perioadă determinată sau nedeterminată. Nu mai există posibilitatea de control. Au dat liber total la agenţiile de muncă temporară. Acum nu mai este nici un fel de restricţie", spune Dumitru Costin, liderul BNS. Confederaţiile sindicale au început de ieri protestele la nivel local, iar în ziua în care Guvernul îşi va angaja răspunderea pe Codul Muncii, vor intra în grevă de avertisment şi vor picheta intrările în se­diul Parlamentului. De asemenea, confederaţiile sindicale au anunţat că vor intra în grevă generală din prima zi în care preşedintele primeşte pentru promulgare noul Cod al Muncii.

Boc îşi încearcă iar norocul în Parlament
Premierul Emil Boc vine iar în faţa Parlamentului cu încă un proiect de lege pe care vrea să angajeze răs­pun­derea guvernamentală: Codul Muncii. Birourile Permanente ale Senatului şi Camerei Deputaţilor au stabilit ca şedinţa Parlamentului dedicată asumării răspunderii să aibă loc marţea viitoare, pe 8 martie, până la sfârşitul acestei săp­tă­mâni parlamentarii putând să depună amendamente iar Guvernul urmând să decidă dacă acceptă sau nu vreunul. USL a decis să de­pu­nă o moţiune de cenzură îm­po­triva Guvernului ca urmare a asu­mării răspunderii, liderul liberal Crin Antonescu declarând ieri că deja se lucrează la textul ei. "Mo­ţi­u­nea aceasta de cenzură, referitoa­re la Codul Muncii, este una specială, având în vedere că va exprima nu doar poziţia noastră, a opo­zi­ţiei parlamentare, ci şi susţinerea din partea tuturor marilor sindica­te şi confederaţii sindicale din Ro­mâ­nia şi a patru din cele cinci confederaţii şi uniuni patronale", a de­cla­rat Antonescu. Preşedintele PNL a mai spus că USL va depune ca ini­ţi­ativă legislativă, o dată cu moţiu­nea, şi un proiect propriu de Cod al Muncii, agreat de sindicate şi pa­tro­nate. Ieri, liderii USL au semnat cu cinci confederaţii sindicale şi trei organizaţii patro­nale un protocol de colaborare pentru susţinere reciprocă în promo­va­rea modificărilor legislative în do­me­niul legislaţiei muncii şi al legis­la­ţi­ei economice. Pe lângă Victor Ponta şi Crin Antonescu, protocolul a fost semnat şi de preşedintele CNSRL-Frăţia, Marius Petcu, liderul Blocului Naţional Sindical, Ion Pisc, pre­şe­dintele Cartel-Alfa, Bogdan Hos­su, preşedintele CSDR, Iacob Baciu, precum şi preşedintele confe­de­ra­ţi­ei sindicale Meridian, Ion Popescu. Din partea patronatelor au semnat protocolul cu USL preşedintele UGIR 1903, Cezar Corâci, liderul COMPIROM, Mihai Ivaşcu, dar şi  directorul general al CPISC, Adrian Izvoranu. Protocolul prevede că USL va prelua propunerile comune ale organizaţiilor sindicale şi patronale semnatare, cu privire la legislaţia muncii, şi va susţine o moţiune de cenzură împotriva guvernului Boc după asumarea răspunderii pe Codul Muncii. De asemenea, organizaţiile sindicale şi patronatele vor susţine, "prin acti­vităţi specifice", acţiunile parlamentare ale USL. (M.I.A.)

×