Vânătorii se bat pe urşi cu ONG-urile

Ordinul Ministerului Mediului prin care se legalizează împuşcarea a 140 de urşi şi a 97 de lupi, pentru anul în curs, în cazul în care aceştia produc pagube sau intră în contact cu oamenii, a nemulţumit ONG-urile de mediu, care spun că măsura echivalează cu legalizarea vânătorii de urs pentru trofee. Vânătorii susţin că măsura este binevenită şi una necesară, îndoindu-se de cunoştinţele ONG-urilor.

Cotele de intervenţie au fost stabilite prin ordin de ministru, după o consultare cu vânătorii şi ONG-urile de mediu. Cele din urmă, însă, reclamă faptul că nicio sugestie din partea lor nu a fost ascultată, preferându-se împuşcarea animalelor în locul relocării acestora. Mai mult, spun apărătorii drepturilor animalelor, ordinul menţio­nează „vânătoarea la pândă” ca metodă de intervenţie. Acest lucru echivalează, în opinia acestora, cu legalizarea vână­torii pentru trofeu, vânătorii urmând să poată împuşca urşi sau lupi înainte ca aceştia să producă vreo pagubă. Potrivit Natura 2000, o asociere a mai multor ONG-uri de mediu, ordinul trebuie modificat în aşa fel încât intervenţiile în cazul atacurilor de urşi sau lupi să fie făcute de oameni angajaţi la stat, nu de vânători, iar noul text să speci­fice ca rămăşiţele animalelor să nu poată fi valorificate ca trofee de către vânători. Natura 2000 cere ca împuşcarea preventivă a animalelor să fie interzisă, iar relocarea animalelor să fie prin­cipala metodă de intervenţie.

„Şi o vrabie este un trofeu"

Membrii asociaţiilor de vânători spun, însă, că ordinul este unul benefic pentru comu­nităţi, acuzând ONG-urile de nepricepere. „Nu este nimic ilegal. Vânătoarea la trofeu este un concept care nu există în legislaţia românească, este doar o interpretare a ONG-urilor. Ordinul este corect pentru cotele de intervenţie. Niciun ONG nu va acorda despăgubiri oamenilor atacaţi şi sfâşiaţi de urşi”, a declarat directorul Asociaţiei Generale a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi din România, Horia Vladimir Talpeş (AGVPSR). Attila Kelemen, membru în consiliul AGVPSR şi fost europarla­mentar, spune la rândul său că ordinul este benefic. „Sunt judeţe în care nervozitatea populaţiei creşte, în special în Harghita şi Covasna. Există tot mai multe conflicte între oameni şi animalele sălbatice”, a declarat Attile Kelemen, adău­gând că vânătoarea de trofeu nu ar trebui demonizată. „Această vânătoare de trofeu se practică peste tot în lume. Orice vrabie, dacă împuşti, este considerată trofeu, aşa cum orice sportiv strânge trofee, sub formă de medalii. Ar fi cea mai mare greşeală, dacă ai împuşcat un urs, să arunci pielea în pivniţă şi să se piardă”, a spus Attila. Acesta a adăugat că vânătoarea nu va pune în pericol populaţia de urşi. „La noi în ţară există 45% din efectivele europene de urs brun. Am avut un echilibru de sute de ani, am avut şi urşi, am avut şi vânătoare. Dacă ai semănat, trebuie să şi ari”, a spus acesta.

ONG-urile spun că numărul urşilor din România rămâne necunoscut, iar raportările dau un număr mai mare, pentru a se putea permite vânătoarea. Dacă s-ar da crezare estimă­rilor, România ar avea cea mai mare rată de creştere a popu­laţiei de urşi din lume

Nu se legalizează nimic ilegal, din punct de vedere tehnic. Sunt lucruri aruncate în presă de aşa-zişi iubitori de animale. Constantin Drăgănescu, preşedinte executiv AGVPSR