Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Biroul Electoral Central a înregistrat siglele a 81 de partide politice sau alianţe electorale, majoritatea recent înfiinţate, pe multe dintre acestea regăsindu-se diverse animale - lupi, cai, vulturi, lei, precum şi un inorog şi un cocoş.
Modificarea Legii partidelor politice a permis înfiinţarea unui partid cu doar trei membri fondatori astfel încât o nouă serie de formaţiuni politice au luat naştere în ultimul an, iar pe 4 aprilie BEC a aprobat participarea a 81 de formaţiuni politice la alegerile locale din 5 iunie, fiecare cu sigla specifică.
Fiecare formaţiune a trebuit să găsească o siglă proprie, astfel că ”heraldica” politicii româneşti a devenit mult mai diversă. În cazul a 13 partide a fost preferat un animal care să reprezinte respectiva formaţiune politică.
Printre partidele ceva mai vechi există deja două precedente: PRM are un vultur cu cruce în cioc, iar UNPR are un vultur cu aripile stilizate în formă de V. De asemenea, Uniunea Culturală a Rutenilor are pe siglă un urs.
În condiţiile creşterii interesului pentru daci şi civilizaţia dacă, pe două sigle apare şi celebrul lup dacic. Partidul României Europene are ca siglă Sfinxul din Bucegi, cu un lup dacic deasupra. Acesta a fost adoptat ca siglă şi de Alianţa pentru Schimbare Olt, alianţă constituită de către Uniunea Populară Social-Creştină, Partidul Social Românesc şi Slatina Liberă, această ultimă formaţiuni având ca siglă individuală un ins cu o portavoce în mână. Partidul Republican are ca siglă un lup normal, însă în două culori: roşu şi albastru. Asociaţia Italienilor din România se prezintă constant la alegeri cu o siglă ce reprezintă celebra lupoaică ce-i alăptează pe întemeietorii Romei, Romulus şi Remus.
Calul în alergare este simbolul Partidul Puterii Umaniste, partid fondat de câţiva disidenţi din fostul PC, iar un cavaler călare, cu un corn în mână, apare pe sigla Frontului Demnităţii şi Identităţii Naţionale. Şi mai elaborată este sigla Partidului Unităţii Sociale din România: un inorog pe fondul unui soare ce iese din eclipsă. Sau intră în eclipsă.
Forţa Moldova are ca siglă un cerb cu şapte stele deasupra capului. Partidul, înfiinţat de către fostul deputat PNŢCD Traian Rînja, a cooptat în rândurile sale pe membrii Partidului Vrancea Noastră care, din cauza procedurilor de înregistrare la tribunal, nu ar mai fi reuşit să prezinte candidaţi la locale. PVN are ca siglă un vultur verde.
Deşi folosit pe scară largă în heraldica medievală, leul nu prea are succes printre partidele româneşti, doar Partidul Mişcarea Liberală utilizându-l. Partidul Renaşterea Săcălazului a preferat un animal domestic, cocoşul.
Reprezentările antropomorfe sunt rare. În afară de Slatina Liberă, singurul chip omenesc este Vlad Ţepeş, pe sigla Partidului România Unită, condus de către deputatul Bogdan Diaconu. Partidul pentru Argeş şi Muscel, fondat de către fostul senator PDL Mircea Andrei, s-a dispensat şi de faţa lui Ţepeş păstrând doar inconfundabila căciulă a acestuia.
Ceasul se regăseşte la două partide. Primul este Alianţa Electorală Alianţa pentru Târnova, formată la nivel local de către PSD, ALDE şi UUR, pe a cărei siglă ceasul indică ora 12. Mai greu de stabilit cât arată ceasul este în cazul Alianţei pentru Unitatea Rromilor, unde ambele limbi ale ceasului sunt egal,e astfel încât nu se poate stabili cu certitudine dacă esta ora 9 sau ora 12. Şi torţa este un simbol destul de întâlnit fiind folosit, printre altele, de către Partidul Uniunea Creştin-Democrată din România şi Uniunea Ucrainienilor din România. Un alt partid local, Partidul Societatea Ieşeană are ca siglă o asociere destul de stranie între o flacără şi acronimul PSI.
Un alt simbol utilizat relativ des este inima, în diverse asocieri, aceasta regăsindu-se la Partidul Dreptăţii Sociale, Alianţa Electorală Târgu Secuiesc, Alianţa Românească Bălan, Partidul Social Românesc, Alianţa Electorală ”Coaliţia pentru Baia Mare” şi Forumul Democrat al Germanilor din România. Semnul crucii îl regăsim în siglele Uniunii Bulgare din Banat şi ale Uniunii Croaţilor din România.
Cele 81 de sigle au fost înregistrate la Biroul Electoral Central şi publicate în Monitorul Oficial, motiv pentru care nu mai pot fi modificate până după alegerile locale din 5 iunie.
Sursa: news.ro
