CCR aruncă în aer Senatul. Mandatul lui Meleșcanu, neconstituțional

Teodor Meleșcanu, validat, prin votul majorității senatorilor, în funcția de președinte al Senatului, înainte de picarea Guvernului Dăncilă, va fi nevoit să renunțe la cea de-a doua funcție în stat, după ce Curtea Constituțională a declarat, ieri, drept neconstituțională Hotărârea prin care a preluat acest mandat. Decizia CCR repune pe tapet războiul dintre PNL și PSD pentru controlul Senatului, Ludovic Orban anunțând, deja, că Alina Gorghiu va fi propunerea liberalilor pentru postul ocupat de Meleșcanu.

Curtea Constituțională a decis să admită sesizarea făcută de Călin Popescu Tăriceanu, în cursul lunii septembrie a anului trecut, și a stabilit că Hotărârea Senatului nr. 36/2019, pentru alegerea președintelui Camerei superioare a Parlamentului, este neconstituțională. Decizia, adoptată cu majoritate de voturi, arată că ALDE nu putea avea doi candidați, în același timp, pentru cea de-a doua funcție în stat, asta în ciuda faptului că Meleșcanu a fost propunerea susținută și votată de PSD, nu de ALDE.

Astfel, după ce această decizie a CCR va fi publicată în Monitorul Oficial, funcția de președinte al Senatului devine vacantă. Meleșcanu a precizat deja că nu va demisiona înainte și că se poartă negocieri pentru formarea unei majorități în jurul PSD pentru desemnarea unui nou candidat pentru șefia Senatului din partea acestui grup. Este foarte posibil ca PSD să îl susțină, încă o dată, pe Teodor Meleșcanu, spun surse politice, care adaugă că mai sunt luate în calcul alte două nume: Titus Corlățean și Robert Cazanciuc.

PNL, prin vocea lui Ludovic Orban, a anunțat, ieri, că o va propune și o va susține pentru această funcție pe Alina Gorgiu. În acest moment, în Senat, PSD are majoritatea absolută, cu 69 de parlamentari.

“Snop” de decizii

Invalidarea mandatului lui Teodor Meleșcanu la șefia Senatului nu este singura decizie pe care Curtea Constituțională a luat-o ieri și nici singura care se aliniază viziunii politice promovate de Klaus Iohannis. Astfel, CCR a respins și sesizarea făcută de însuși Meleșcanu a existenţei unui conflict juridic de natură constituțională între Parlamentul României și Înalta Curte de Casație și Justiție referitoare la compunerea nelegală a completurilor de 5 judecători. De asemenea, CCR a respins cererea de constatare a unui alt conflict juridic de natură constituțională între CSM și Ministerul Justiției, sesizare formulată de fosta președintă a Consiliului, Lia Savonea, ca urmare a declarațiilor ex-ministrului Justiției, Ana Birchall, referitoare la vestita “foaie de parcurs” a României în domeniul “statului de drept”. Mai mult, CSM a respins și existența unui conflict juridic constituțional generat de acțiunile aceleiași Ana Birchall împotriva Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție.