Chemat la guvernare, UDMR nu ştie dacă intră în Parlament

Chiar dacă speră să formeze majoritatea după alegerile parlamentare, liderii ALDE şi PSD au început să-i curteze intens pe maghiarii din UDMR. Îngrijoraţi de ultimele sondaje, care arată o diferenţă de doar 6% faţă de PNL la nivel naţional, social-democraţii se tem că frăţia cu ALDE nu va fi suficientă pentru a susţine un viitor Guvern. Paradoxul este că deşi sunt invitaţi la guvernare, liderii UDMR îşi fac probleme că nu vor trece pragul electoral.

„S-ar putea ca alături de PSD-ALDE, din punctul meu de vedere, cred că ar fi oportun să facem o ofertă UDMR. O să discutăm la vremea respectivă. Eu mi-aş dori să facem o discuţie şi cu UDMR să facem o majoritate şi mai largă PSD-ALDE-UDMR”, a declarat recent Călin Popescu Tăriceanu. Cooptarea maghiarilor într-o coaliţie mai largă alături de ALDE şi PSD ar reprezenta soluţia de avarie gândită de cuplul Dragnea&Tăriceanu. Ultimele sondaje la nivel naţional indică o diferenţă de doar 6% între social-democraţi (37%) şi liberali (31%) cu doar câteva luni înainte de alegerile parlamentare. De unde sperau să obţină un scor suficient de mare care să le permită să guverneze în tandem cu ALDE, social-democraţii se văd nevoiţi acum să mai caute un aliat care să le asigure majoritatea. Cum o alianţă cu USR-ul lui Nicuşor Dan sau PMP-ul lui Băsescu nu intră în calcul, singurii frecventabili rămân vechii parteneri din UDRM. „Noi ne propunem să avem o majoritate împreună cu colegii de la ALDE. În funcţie de rezultatul alegerilor parlamentare, putem discuta şi, eventual, coopta UDMR-ul în această coaliţie. „PSD-ul şi cu ALDE pot face peste 50% şi, în aceste condiţii, am avea o majoritate în Parlament. Noi ne propunem să obţinem un rezultat chiar mai bun de 41% - 42%. Dar în funcţie de rezultatul alegerilor, putem discuta şi, eventual, coopta UDMR-ul în această coaliţie”, a explicat preşedintele interimar al Camerei Deputaţilor, Florin Iordache. “Pentru binele nostru și pentru dezvoltarea acestei țări ar fi potrivit să avem un guvern PSD-ALDE și dacă dorește și UDMR să intre în coaliția majoritară cu premier din cadrul acestei coaliții politice, ne-am dori”, a plusat şi Gabriela Firea.

Ar fi trântit Guvernul Cioloş

Primele semnale de apropiere între maghiari şi PSD au apărut chiar din partea liderilor UDMR, în contextul în care Dragnea şi Tăriceanu ameninţau Guvernul Cioloş cu moţiunea de cenzură. Prin vocea lui Kelemen Hunor, maghiarii s-au arătat dispuşi să pună şi ei umărul la debarcarea Executivului. „Un guvern interimar cu atribuţii limitate până la alegeri n-ar fi o tragedie”, a reacţionat prompt liderul Uniunii. Maghiarii n-ar spune nu nici unui Guvern de uniune naţională care să învie vechiul USL la finalul anului, variantă vehiculată tot mai intens în diverse cercuri politice. „Eu în continuare cred că varianta unei coaliţii PSD - PNL este una extrem de serioasă şi trebuie luată în calcul. Toată lumea neagă acum fiindcă, înainte de alegeri, nu o să spună nici peneliştii, nici pesediştii că asta e soluţia. Asta ar însemna în jur de 70 şi ceva la sută în Parlament”, a comentat Kelemen Hunor. În ambele cazuri, pretenţiile UDMR ar fi cele „tradiţionale”: unul sau două ministere de rang secund ca Mediul sau Cultura şi posturi pentru maghiari în eşaloanele inferioare ale Executivului (secretari de stat, agenţii guvernamentale). „Noi suntem pregătiţi să intrăm la guvernare, dar nu în orice condiţii. Tradiţional, atingem 5-6-7 la sută, deci, cu ambii poli, de dreapta şi de stânga, lăsam o uşă deschisă”, anunţa preşedintele executiv al UDMR, Kovacs Peter, la tabăra de vară a Uniunii din judeţul Harghita. Semn că maghiarii aşteaptă oferte şi din partea liberalilor.

În 26 de ani au fost mai mereu la Guvernare

Maghiarii au intrat pentru prima dată la Guvernare în anul 1996, alături de Convenţia Democrată. În Guvernul Victor Ciorbea au avut ministerul Turismului şi cel pentru minorităţile naţionale, iar în Executivul Radu Vasile au avut ministerul Sănătăţii şi cel pentru minorităţi. Între 2000 şi 2004, maghiarii au susţinut guvernarea PSD-PUR, fără a dobândi însă vreun minister. Din 2004, UDMR a intrat la Putere alături de Alianţa D.A., iar beneficiile au fost pe măsură: Marko Bela, liderul de la acea vreme, a devenit vicepremier, iar UDMR a avut trei ministere - Comunicaţiile, Comerţul şi portofoliul Lucrărilor Publice. Din 2008, Uniunea a intrat în Opoziţie doar pentru un singur an, revenind la guvernare în 2009 în Guvernul Boc II alături de PDL şi UNPR. Marko Bela a primit postul de vicepremier, iar maghiarii au avut trei ministere (Sănătatea, Mediul şi Cultura). UDMR şi-a păstrat avantajele şi în Guvernul MRU, până la căderea lui Ungureanu prin moţiunea de cenzură depusă de USL. Din decembrie 2012, UDMR a rămas în Opoziţie în guvernele Ponta 1 şi 2, revenind la putere abia în martie 2014 în Guvernul Ponta 3 în care a primit ministerul Culturii şi pe cel al Mediului, iar Kelemen Hunor postul de vicepremier. Maghiarii s-au retras de la guvernare în toamna lui 2014, imediat după ce fostul premier Victor Ponta a pierdut alegerile prezidenţiale în faţa lui Klaus Iohannis.

Înainte de alegeri noi nu facem alianţe politice. După alegeri trebuie să ţinem cont de dorinţa oamenilor, ce votează ei şi ce doresc ei. Kelemen Hunor, preşedinte UDMR

Trec pragul de 5%?

Curtaţi de ALDE şi PSD, maghiarii îşi fac griji serioase în privinţa pragului de 5% pentru accesul în Parlament. “Am văzut că în Secuime, în Harghita şi Covasna, maghiarii au mers într-un procent mai scăzut la vot decât de obicei sau decât românii. Ceea ce înseamnă că atingerea celor 5% ar putea să fie o problemă", a averizat recent preşedintele executiv al UDMR, Kovacs Peter. Maghiarii se tem şi de OUG privind votul prin corespondenţă, care ar putea duce la creşterea prezenţei la vot prin aportul românilor din Diaspora şi implicit ar diminua ponderea electoratului maghiar în ecuaţia finală. “Listele suplimentare n-au ce căuta în acest moment în acest sistem gândit prin prisma legii alegerilor parlamentare”, a reacţionat Kelemen Hunor.