Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
PSD face lucruri care se bat cap în cap în legătură cu contracararea intenției lui Klaus Iohannis și a PNL de a provoca alegerile parlamentare anticipate. Pe de o parte, Opoziția sesizează Curtea Constituțională cu un conflict juridic constituțional generat de demersul lui Iohannis de a-l redesemna pe Orban premier și, pe de altă parte, pregătește programul din Parlament pentru a stabili data la care să cadă, la vot, prima desemnare a lui Ludovic Orban. Ieri, în cadrul CEx al PSD, mai mulți lideri social-democrați au lăsat să se înțeleagă că nu este nimic rău în a se organiza alegeri anticipate, odată cu cele locale. Ipoteza „blatului” între PSD și Klaus Iohannis prinde, astfel, din ce în ce mai mult contur.
Mai multe voci de la conducerea Partidului Social Democrat au afirmat, ieri, în cadrul ședinței Comitetului Executiv Național, că tema alegerilor parlamentare anticipate, mult invocată de PNL, USR și de președintele Klaus Iohannis, ar trebui luată în calcul și, mai mult, acceptată. Surse politice afirmă că printre cei care cred că trebuie să se accepte organizarea anticipatelor sunt actualul secretar general interimar al PSD, Paul Stănescu, și fostul ministru al Muncii Lia Olguța Vasilescu, dar cu mențiunea că parlamentarele să aibă loc în aceeași zi cu alegerile locale, pentru că, doar așa, primarii social-democrați ar avea interesul să tragă pentru un scor cât mai bun și pentru candidații partidului la Camera Deputaților și Senat.
La închiderea ediției, CEx al PSD se afla în plină desfășurare, iar surse politice arătau că actuala conducere a partidului ar fi decis ca, având în vedere faptul că deține majoritatea în Birourile Permanente Reunite, să forțeze termenele din Regulamentul celor două Camere, astfel încât să convoace ședința de plen reunit, în care să supună la vot învestirea sau nu a noului Cabinet Orban, pentru data de 24 februarie, adică în 15 zile începând de ieri, de când premierul demis și redesemnat a înaintat Parlamentului lista membrilor Guvernului și programul de guvernare. Stabilirea unei date, oricare ar fi aceea, pentru ședința de plen intră însă în contradicție flagrantă cu demersul sesizării CCR, iar, din acest punct de vedere, lucrurile se pot complica și mai mult.
Odată sesizată Curtea, nu se mai poate da înapoi
După ce PSD va sesiza, în mod oficial și procedural, Curtea Constituțională cu existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlamentul României, pe de o parte, și președintele României, pe de altă parte, generat de decretul iscălit de acesta din urmă, pe data de 6 februaruie, prin care l-a desemnat drept candidat la funcția de prim-ministru pe Ludovic Orban, cel demis, prin moțiune de cenzură, în 5 februarie, întreaga procedură de învestitură a noului Cabinet este blocată. Specialiștii în drept constituțional sunt de părere că, până când Curtea nu se va pronunța pe această chestiune, nu se poate programa un vot asupra învestirii Guvernului desemnat, pentru că, dacă ar face acest lucru, Parlamentul s-ar substitui abuziv Curții Constituționale.
Practic, singura autoritate care are, începând cu momentul imediat ulterior sesizării conflictului juridic, competența de a rezolva acest blocaj este Curtea Constituțională, ai cărei judecători trebuie să arate calea de urmat într-o astfel de situație în care partidele care au cel mai mare număr de parlamentari fac o propunere, respinsă, iar desemnarea președintelui se referă la reinstalarea unui guvern demis. Iar toate declarațiile politice fac referire la o candidatură menită să fie respinsă, pentru a se provoca dizolvarea Parlamentului. Specialiștii arată că Legea Fundamentală face referire doar la o desemnare de prim-ministru făcută de președintele României cu bună credință și în niciun caz Constituția nu a reglementat instituția desemnării unui candidat la funcția de prim-ministru ca instrument de provocare a unei crize constituționale care să ducă la dizolvarea Parlamentului și la provocarea de alegeri anticipate.
În acest sens, articolul 103, alineat 2, din Constituție arată că premierul desemnat nu poate fi un premier fake, deoarece el este obligat să ceară Parlamentului un vot de încredere atât asupra programului de guvernare, cât și asupra întregii liste a Guvernului. În niciun caz, un premier nu este desemnat să ceară să fie respins, iar guvernul să nu fie instalat, situație în care ne regăsim în acest moment.
