Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Megaproiectul legislativ anunțat, la finalul săptămânii trecute, de Ministerul Muncii, susținut de premierul Florin Cîțu, cu privire la interzicerea cumulării pensiei de la stat cu venituri de natură salarială obținute tot de la stat este o copie fidelă a unei intenții similare pe care a încercat să o reglementeze primul Guvern Boc, încă de la finalul anului 2008. Pasajele relevante din cele două proiecte de act normativ cu privire la aceste interdicții sunt identice, scrise aproximativ la literă, ceea ce demonstrează faptul că obsesia PDL, din urmă cu 13 ani, a supraviețuit, latent, vremurilor și reapare în forță odată cu instalarea noului guvern de “dreapta”, în 2021. Primul proiect, concretizat în emiterea unei Ordonanțe de Urgență chiar în ajunul Anului Nou, a rezistat fix 16 zile calendaristice, până când, la sesizarea Avocatului Poporului, Curtea Constituțională a anulat avântul Executivului condus de Emil Boc. Interesant este că nu doar textele de lege sunt absolut identice, cât și expunerile de motive, dar și explicațiile publice aduse, și atunci, ca și acum, în sprijinul reglementării unui astfel de cumul prohibitiv.
Similitudinile celor două proiecte, din 2008, respectiv din 2021, prin care se încearcă obligarea pensionarilor care muncesc la stat să opteze între salariu și pensie sunt mai mult decât izbitoare. Astfel, în articolul 5, alineatul al doilea al proiectului de lege aflat, în prezent, în dezbatere publică la Ministerul Muncii, se arată că “Pe durata exercitării activității în cadrul autorităților și instituțiilor publice centrale și locale, indiferent de modul de finanțare și subordonare, precum și în cadrul regiilor autonome, societăților naționale, companiilor naționale și societăților comerciale la care capitalul social este deținut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrativ-teritorială persoanelor încadrate în condițiile alin. (1) li se suspendă plata pensiei”.
Acum, să luăm textul Ordonanței de Urgență nr. 230/ 30 decembrie 2008 a Guvernului Boc și să observăm de unde s-a inspirat mai exact Raluca Turcan. Atunci, Executivul introducea un articol III, care să completeze articolul 26, alineat 1, din Legea nr. 197/2004, cu un nou punct, intitulat “3”, conform căruia “pentru persoanele prevăzute la alin. (1), în perioada încadrării pe funcţii remunerate în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, precum şi în cadrul regiilor autonome, societăţilor naţionale, companiilor naţionale şi societăţilor la care capitalul social este deţinut integral sau majoritar de stat sau de o unitate administrativ-teritorială, plata pensiei de serviciu se suspendă”. Aceeași teză, aceleași cuvinte, aceeași idee.
Măsura este neconstituțională
Așa cum arătam mai sus, această Ordonanță de Urgență a intrat în vigoare chiar de Revelion, în 2008, însă, prin Decizia nr. 82/2009, pronunțată de Curtea Constituțională a României, în data de 15 ianuarie 2009, totul a picat.
Avocatul Poporului de la acel moment, și nu este vorba despre Renate Weber, ci de Ioan Muraru, fost judecător al CCR, a sesizat instanța de contencios constituțional, arătând că acea OUG afectează drepturi fundamentale, precum dreptul la muncă și dreptul la pensie, contravenind astfel art.115 alin. (6) din Constituție care stabilește domeniile în care ordonanțele de urgență nu pot reglementa. De asemenea, între motivele invocate în susținerea excepției se regăsesc și cele referitoare la încălcarea dreptului de proprietate, nerespectarea obligației statului de a crea condițiile necesare pentru creșterea calității vieții, acțiunea retroactivă a prevederilor ordonanței prin desființarea unor drepturi câștigate și nerespectarea supremației Constituției.
Curtea a constatat că, prin dispozițiile cuprinse în ordonanță, se interzice cumulul pensiei cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională desfășurată în cadrul autorităților și instituțiilor publice și, corelativ, se impune obligația persoanelor aflate în situația menționată de a opta pentru pensie ori pentru veniturile realizate din activitatea profesională, altfel spus, de a renunța la pensie continuându-și activitatea profesională sau de a înceta activitatea profesională aducătoare de venituri și de a-și conserva pensia. Iar interdicțiile și obligațiile impuse prin ordonanță afectează prin limitare atât dreptul la pensie prevăzut de art. 47 alin. (2) din Constituția României, cât și dreptul la muncă, consacrat prin art. 41 din Legea fundamentală.
“Luând în considerare prevederile art. 115 alin. (6) din Constituție, în conformitate cu care ordonanțele de urgență nu pot afecta drepturile și libertățile prevăzute în Constituție, Curtea Constituțională a constatat, astfel, că prevederile Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 230/2008 sunt neconstituționale, deoarece afectează drepturile fundamentale”.
Interdicția, egală cu exproprierea
Avocatul Poporului mai sublinia faptul că OUG 230/2008 contravine Constituției, care stabilește în sarcina statului obligația de a crea condițiile necesare pentru creșterea calității vieții. De asemenea, erau încălcate și prevederile art. 44 din Constituție, referitor la dreptul de proprietate privată, precum și ale art.1 paragraful 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale prin care este consacrat și protejat dreptul de proprietate. În acest sens, Avocatul Poporului arăta că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului pronunțate în cauza Bucheò contra Cehiei - 2002, noțiunea de „bun” înglobează orice interes al unei persoane de drept privat ce are o valoare economică, astfel că dreptul la salariu și dreptul la pensie pot fi asimilate unui drept de proprietate. Așa fiind, interdicția de a cumula pensia cu salariul echivalează practic cu o expropriere, fapt ce contravine art. 44 alin. (3) din Constituție.
Aceleași argumente publice invocate de ambele cabinete de dreapta
Nu doar paragrafele din OUG 230/2008 și din proiectul de lege al Ministerului Muncii din 2021 sunt identice, ci și modul în care sunt expuse motivele pentru care Guvernele Boc și Cîțu s-au gândit la același lucru, la 13 ani distanță unul față de celălalt.
Astfel, în ianuarie 2008, Emil Boc declara că “nicio persoană din România nu trebuie să mai cumuleze pensia cu salariul, dar profesorii, medicii și actorii își pot continua activitatea pe baza de convenție civilă sau pe baza dreptului de autor”. Argumentele invocate atunci erau că “este un act de dreptate, de echitate, un act moral”, că “e nevoie de sânge proaspăt în sistem, că e nevoie să încurajăm tinerii să aibă acces în sistem” sau că “se realizează economii bugetare”. “Dorința noastră e să primenim sistemul, dar nu dorim să creăm blocaje. (…) În 15 zile, persoanele care intră sub această incidență trebuie să opteze pentru pensie sau pentru salariu”, spunea, atunci, Emil Boc.
Ce spune, în 2021, Ministerul condus de Raluca Turcan? Aflăm din expunerea de motive care stau la baza proiectului de lege aflat în transparență: “În prezent, pensionarii sistemului public de pensii, pensionarii sistemului pensiilor militare de stat și beneficiarii pensiilor speciale pot să își desfășoare activitatea profesională concomitent cu încasarea veniturilor din salarii finanțate integral sau majoritar din bugetul de stat sau bugetul asigurărilor sociale de stat. Prin opțiunea de a continua activitatea după îndeplinirea condițiilor legale de pensionare se urmărește valorificarea competențelor celor care au o vastă experiență pe piața muncii, prin crearea unui cadru legal care să permită persoanelor vârstnice să rămână active. Astfel, îmbătrânirea activă poate reduce cheltuielile publice, reducând presiunea pe bugetul asigurărilor sociale și poate produce venituri bugetare actuale și viitoare mai mari, ce conduc la creștere economică, dezvoltarea unei societăți mai cuprinzătoare, în care toate persoanele pot participa la îmbunătățirea vieții. De asemenea, prin opțiunea de a alege între plata pensiei sau a salariului se asigură repartizarea echitabilă a resurselor bugetare. Sub acest aspect este de menționat faptul că particularitățile locului de muncă determină reducerea vârstei standard de pensionare cu până la 13 ani, în sistemul pensiilor militare de stat și cu până la 12 ani, în sistemul public de pensii, fapt ce favorizează pensionarea înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare”.
Cetățeni de rangul I, cetățeni de rangul II
În proiectul de lege supus dezbaterii publice, nu toată lumea care încasează pensie de la stat nu mai are voie să lucreze la stat. În principal, demnitarii sau cei numiți pe criterii politice fac excepție de la această regulă. Aflăm, astfel, că de la aceste prevederi sunt exceptate “persoanele alese în funcții publice sau cele pentru care durata mandatului este prevăzută de Constituție”. Adică, în special parlamentarii sau membrii Guvernului. Mai există câteva excepții, cum ar fi persoanele care beneficiază de drepturi de autor, personalul didactic plătit în regim de plată cu ora, pensionarii încadrați în gradul III de invaliditate sau membrii Academiei Române.
Legea nu li s-ar aplica nici persoanelor din cadrul autorităților administrative autonome sau instituțiilor publice care la data intrării în vigoare a prezentei legi sunt în exercițiul unui mandat a cărui durată este prevăzută de lege.
Nu mai devreme decât săptămâna trecută, “Jurnalul” a devoalat o parte dintre cei care, prin pixul lui Florin Cîțu, vor cumula nestingheriți pensia cu salariul de la stat. Un astfel de exemplu este cel al secretarului de stat în Ministerul Afacerilor Interne, Aurelian Păduraru, fost șef al Pașapoartelor de la Galați, care încasează și pensie de serviciu, și salariu de demnitar de peste 16.000 de lei.
Iar acesta nu este singurul caz. Un alt secretar de stat din MAI, Irina Alexe, s-a pensionat la doar 42 de ani, pensia ei fiind de 13.000 de lei, pe care o va cumula cu salariul de demnitar.
