Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Companiile românești, și în special sectorul IMM-urilor, se plâng de ani de zile că accesul la credite se face cu mare greutate. Bancherii sunt strânși la pungă când vine vorba despre întreprinzătorii autohtoni și spun că prea puțini dintre ei sunt bancabili. Dacă vorbim despre sectorul agricol, aici lucrurile sunt și mai tragice, pentru că fermierii se mai luptă și cu asigurătorii care nu vor să încheie polițe de asigurare contra secetei. Pe de altă parte, trebuie să spunem că există și o mare reticență a companiilor românești de a apela la bănci pentru a-și dezvolta afacerile din cauza dobânzilor împovărătoare la credite, spun ei. Ne aflăm într-un cerc vicios în care fiecare își susține dreptatea lor, băncile pe de o parte, oamenii de afaceri pe de altă parte, iar de pierdut pierde economia românească. În tot acest timp, Guvernele care s-au succedat pe la Palatul Victoria au promis multe pentru susținerea companiilor românești, a zonei de cercetare-inovare, dar au făcut mult prea puțin. Înființarea unei bănci românești de dezvoltare și investiții care să răspundă mai bine nevoilor antreprenorilor autohtoni a fost prezentat în ultimii aproape 10 ani ca un mijloc extrem de eficient pentru impulsionarea capitalului autohton, cel puțin având în vedere experiența similară a altor state europene care au înființat astfel de bănci. Cu toate acestea, înființarea ei trenează de mulți ani în România.
Problemele sectorului întreprinderilor mici și mijlocii s-au acutizat anul trecut, pe fondul pandemiei. Cele mai multe s-au confruntat cu probleme serioase de cash-flow, în condiţiile blocajului financiar şi al imposibilităţii de a accesa credite bancare, iar 4 din 5 IMM-uri sunt nebancabile. De exemplu, cifra de afaceri a companiilor care au deschis insolvenţe anul trecut a atins un miliard de euro, cu 25% mai mare decât în 2019, iar valoarea activelor implicate se cifrează la 1,6 miliarde de euro, cu peste 30% mai mare decât în 2019, arăta o analiză realizată de Sierra Quadrant. Dincolo de efectele pandemiei, peste 90% dintre firme sunt slab capitalizate, marea problemă o reprezintă blocajul financiar, astfel că mai mult de jumătate din IMM-urile româneşti au întâmpinat probleme la încasarea facturilor în 2020.
Înființarea băncii, pasată de la un premier la altul
Ideea înființării unei astfel de bănci a apărut încă de pe vremea Guvernului Ponta, iar ulterior a fost reluat în programele tuturor guvernelor PSD ajunse la Palatul Victoria după alegerile din 2016. Proiectul a apărut și pe agenda Guvernului Orban, iar acum el figurează și în programul de guvernare al cabinetului condus de Florin Cîțu. Mai nou, proiectul înființării unei astfel de bănci a ajuns și în Planul Național de Redresare și Reziliență, deși acesta nu are nicio legătură cu subiectul. Între timp, la Senat a fost adoptat, în luna martie a anului trecut, un proiect privind înființarea „băncilor de dezvoltare și investiții”, inițiat de fostul ministru PSD al Finanțelor, Eugen Teodorovici, el aflându-se acum pe agenda Camerei Deputaților, care este și for decizional. Adoptarea proiectului la Senat s-a făcut în ciuda opoziției fostului guvern condus de Ludovic Orban, care a anunțat că nu-l sprijină, susținând că inițiativa ex-demnitarului PSD încalcă principiile enunțate de Comisia Europeană referitoare la „Rolul băncilor naționale de promovare (BNP) în sprijinul Planului de investiții pentru Europa.
Senatorul Cîțu critica proiectul PSD
Înscrierea acestui proiect în programul de guvernare al PSD cu care a câștigat detașat alegerile din 2016, a fost una din marile promisiuni neonorate de Guvernele Grindeanu, Tudose și Dăncilă. Opoziția de atunci nu a văzut cu ochi buni înființarea băncii, acuzând că va deveni noua pușculiță de partid a tandemului PSD-ALDE, ea fiind criticată pe Facebook chiar și de actualul premier Florin Cîțu. „Ce nu v-am spus atunci, dar pot să vă spun astăzi este că Dragnea și Vâlcov au hotărât să-și facă și ei bancă. Normal că nu cu banii lor. Cu banii noștri. Sper că nu ați uitat că Vâlcov a fost director la Banca Populară de tip Caritas din Olt. El crede că de acolo are experiență. Acum pot vă spun cu certitudine că cei doi au hotărât să transforme EXIMBank în bancă de dezvoltare a PSD. Mârșăvia este că ce nu au putut să facă în martie vor face acum”, scria Cîțu în 2017, pe vremea când era în opoziție, despre proiectul PSD. Dacă partidul condus la vremea respectivă de Liviu Dragnea propunea înființare Băncii de Dezvoltare a României, împreună cu proiectul de înființare a Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții, după venirea la guvernare, liberalii lansau ideea înființării Băncii Naționale de Dezvoltare (BND) și a Fondului Român de Investiții (FRI).
Citat
„Crearea Băncii Naţionale de Dezvoltare: - facilitarea accesului la finanţare pentru IMM-uri şi a beneficiarilor eligibili identificaţi în evaluarea ex-ante a disfuncţionalităţilor pieţei financiare - îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor europene şi a pârghiilor aferente, precum şi funcţionarea ca administrator de Fond al Fondurilor, respectiv partener de implementare al Comisiei Europene pentru instrumentele financiare finanţate din fondurile europene structurale şi de investiţii, dar şi a programului InvestEU, în perioada de programare bugetară 2021-2027”.
Planul Național de Redresare și Reziliență
Ce spune Teodorovici în proiectul său
Principala motivație economică pentru constituirea băncilor de dezvoltare o reprezintă nevoia de a aborda disfuncționalitățile pieței financiare locale, care afectează dezvoltarea economică și nevoia de investiții, scria acesta în expunerea de motive care însoțea proiectul inițiat de el, amintind și faptul că astfel de instituții financiare funcționează deja în multe state europene. Banca ar urma să aibă ca rol susținerea dezvoltării sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii, a companiilor start-up, a companiilor de stat, a administrațiilor publice locale, a universităților etc. Privatizarea sau vânzarea de acțiuni la acest gen de bancă este interzisă, ea fiind deținută integral de statul român, prin intermediul Ministerului Finanțelor, pe toată durata sa de funcționare.
Conducerile, numite politic, perioada mandatului, neprecizată
Proiectul lui Orlando Teodorovici ridică însă și un mare semn de întrebare legat de politizarea băncii. Într-o țară în care la fiecare schimbare de guvernare asistăm la o demitere de sus până jos a șefilor din instituțiile și companiile statului, a lăsa la latitudinea Guvernului numirea membrilor conducerii băncii ar duce la o veșnică instabilitate. Proiectul aflat acum la Camera Deputaților exact acest lucru îl prevede: „Procedura de numire a membrilor organelor statutare ale fiecărei bănci de dezvoltare se stabilește prin hotărâre de Guvern”. Singura precizare referitoare la neimplicarea politicului în activitatea băncilor de dezvoltare este formulată în termeni evazivi, în sensul că persoanele care vor fi numite la conducere trebui să fie persoane apolitice. Clientela de partid are însă drum deschis pentru ocuparea acestor funcții, iar modelul este deja patentat în România, dacă este să ne uităm la modul în care sunt numiți inspectorii școlari și directorii de școli în această perioadă de către un guvern, care și-a asumat, prin programul de guvernare, depolitizarea învățământului. Când vom vorbi despre salarii de mii de euro pe lună, apolitic va rămâne doar un cuvânt lipsit de conținut. Pe de altă parte, schimbarea conducerilor se poate face și foarte ușor, în condițiile în care proiectul nu spune nimic despre perioada mandatului acordat conducerilor executive.
Ce promite premierul Cîțu
Conform programului de guvernare al actualului guvern, Banca Națională de Dezvoltare (National Promotional Bank) ar urma să fie făcută prin reorganizarea EXIMBANK, a Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru IMM (FNGCIMM), care garantează pentru stat creditele Prima Casă și pe cele din programul IMM Invest, și din Fondul Român de Contragarantare. Banca ar urma să folosească resursele Băncii Europene de Investiții în gestiunea financiară a schemelor de sprijin pentru finanțare curentă și investiții legate direct de convergența reală a României cu Uniunea Europeană, sub coordonarea Ministerul Finanțelor.
PNRR schimbă strategia de finanțare
Potrivit proiectului de înființare al Băncii Naționale de Dezvoltare (BND), introdus în PNRR încă de la prima variantă, respinsă între timp de Comisia Europeană, aceasta ar urma să acopere circa 23% din nevoile de finanțare neacoperite pentru proiecte mari de infrastructură, autoritățile locale, IMM-uri, agricultură, eficiență energetică, de 1,8 miliarde de euro și cercetare - dezvoltare. BND ar urma să asigure „accesul la finanțare pentru proiecte de infrastructură viabile din punct de vedere economic, inclusiv în perioadele de reducere a intermedierii financiare (financial deleveraging)”.
BND va fi o bancă deținută integral de stat, prin Ministerul Finanțelor Publice, și se va supune reglementărilor Băncii Naționale a României.
