Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Președintele Klaus Iohannis a atacat, chiar în ziua în care PSD a depus, la Parlament, moțiunea de cenzură împotriva Cabinetului Orban, Legea privind alegerile legislative, contestând dreptul Parlamentului de a stabili, prin lege organică, data alegerilor generale și cerând ca acest lucru să fie decis de Executiv. Demersul președintelui este cu atât mai interesant, cu cât CCR, instanță care a soluționat mai multe dosare în defavoarea actualei puteri, a fost catalogată de PNL, dar și de Klaus Iohannis, ca fiind controlată de PSD. Excepția de neconstituționalitate a fost înaintată, ieri, președintelui Curții Constituționale, Valer Dorneanu.
Prima nemulțumire a lui Klaus Iohannis legată de această lege este aceea că Parlamentul a decis ca data alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților, ce vor fi organizate ca urmare a expirării mandatelor aflate în curs, se stabilește prin lege organică, cu cel puțin 60 de zile înaintea datei alegerilor. Președintele scrie în excepția de neconstituționalitate transmisă, ieri, Curții Constituționale că aceste prevederi derogă de la Legea nr. 208/2015, care reglementează faptul că aducerea la cunoștință publică a datei alegerilor se face cu cel puțin 90 de zile înainte de ziua votării.
În acest sens, Klaus Iohannis apreciază că o astfel de modificare legislativă, realizată cu mai puțin de șase luni înainte de alegerile la termen, încalcă articolul 1 din Constituție.
Nu-i plac derogările
O a doua critică pe care șeful statului o aduce asupra acestei legi este aceea că, în opinia sa, senatorii și deputații vor fi obligați să acorde votul, în sensul adoptării legii organice de stabilire a datei alegerilor, fapt ce ar face ca voința parlamentarului să nu mai fie liberă, mandatul său devenind unul imperative. Mai mult, mai arată președintele, Parlamentul exclude, astfel, posibilitatea Guvernului de a emite o ordonanță de urgență în această materie. „Dată fiind consecința prelungirii mandatelor aleșilor dincolo de termenul prevăzut de lege”, Iohannis arată, în contestația făcută la CCR, că legea este de natură să afecteze rolul constituțional al Parlamentului, contravenind regulilor referitoare la durata mandatului Parlamentului.
Președintele susține că doar Guvernul este cel care stabilește data alegerilor, iar aducerea la cunoștința publică a datei alegerilor se face cu cel puțin 90 de zile înaintea votării, dar și că Executivul este autoritatea care asigură respectarea normelor constituționale, prin punerea în executare a dispozițiilor legale.
To do list pentru CCR
Nu doar că a contestat legea, dar președintele dă și indicații Curții Constituționale cum ar trebui să dezlege această situație. Acesta arată că Parlamentul ar trebui să adopte o lege pentru stabilirea datei alegerilor. Până la expirarea mandatului acestuia, și anume până la 20 decembrie 2020. Asta, în condițiile în care, probabil, șeful statului ia în calcul și eventualitatea ca CCR să nu admită faptul că doar Guvernul poate stabili data scrutinului. Iohannis mai arată că legea criticată permite adoptarea unei legi organice de stabilire a datei alegerilor după data la care Parlamentul în exercițiu mai poate adopta, modifica ori complete legi organice.
În acest sens, președintele solicită Curții Constituționale să admită sesizarea de neconstituționalitate și să constate că legea privind unele măsuri pentru organizarea alegerilor pentru Senat și pentru Camera Deputaților, ca urmare a încetării mandatului Parlamentului ales în anul 2016, este neconstituțională în ansamblul său.
