Ludovic Orban, premierul care pune statul de drept între paranteze

Două declarații incredibile făcute de premierul Ludovic Orban, la finalul săptămânii trecute, reprezintă atacuri fără precedent la adresa instituțiilor fundamentale ale statului de drept. Șeful executivului liberal recunoaște, cu nonșalanță, că s-a înțeles cu liderii partidelor aliate să boicoteze Senatul României, pentru ca legea care stabilește dreptul Parlamentului de a hotărî data alegerilor parlamentare să intre în vigoare. Lege care a trecut de controlul Curții Constituționale, instanță pe care Ludovic Orban a declarat că ar urma chiar să o desființeze, după alegeri, printr-o “reformă constituțională”.

Premierul a atacat, încă o dată, Curtea Constituțională, afirmând, într-o emisiune televizată, la sfârșitul săptămânii trecute, că, după alegerile din 6 decembrie, noua majoritate parlamentară intenționează să opereze o revizuire a Constituției, în sensul în care puterea CCR să fie slăbită sau chiar să fie desființată instanța de contencios constituțional. Ludovic Orban a declarat război CCR, după ce a declarat constituțională legea care permite Parlamentului să stabilească, tot prin lege, data alegerilor parlamentare. “CCR a spus că această lege este constituțională, în condițiile în care este clar că este curat neconstituțională. S-au legat de Hotărârea de Guvern (care a stabilit data alegerilor pentru 6 decembrie). Garantez reformarea CCR, chiar dacă va trebui să facem o modificare a Constituției”, a precizat Ludovic Orban.

Este cea mai gravă afirmație făcută de Orban la adresa CCR. Premierul a precizat că legislația va fi modificată de așa natură, încât în Curtea Constituțională partidele sau Parlamentul să nu mai poată desemna reprezentanți. “Acolo trebuie puși profesioniști cu o carieră respectabilă în spate, care să aibă experiență în magistratură, care să fie judecători, care să aibă cu adevărat experiență prodigioasă și rezultate și prestigiu și care, poate, să devină inclusiv inamovibili, ca în Curtea Supremă a SUA, sau să ne gândim că nu mai este necesară o CCR numită politic și se poate face controlul de constituționalitate de Înalta Curte de Casație și Justiție. Trebuie făcută o reformă, nu mai putem perpetua”, a adăugat acesta.

Alegeri pe 6 decembrie, cu orice preț

Iar lucrurile nu s-au oprit aici. Șeful Guvernului susține că CCR dă decizii neconstituționale. “pentru că nimeni nu poate să cenzureze o decizie neconstituțională a CCR. Cui ne adresăm? Așezământul pe care e construit această CCR a permis să dea ordine președintelui, să dea ordine Parlamentului, să dea ordine Guvernului, practic să se substituie acestor instituții. S-a ajuns într-o criză”, mai spune Orban.

Mai mult, președintele PNL a recunoscut că blochează cu intenție activitatea Parlamentului României, inclusiv în ceea ce privește exercițiul de adoptare sau de respingere a unei cereri de reexaminare formulate de președintele României, dar și un referendum constituțional. Doar din rațiuni electorale. “PSD a votat o lege care a instituit competenţa Parlamentului de a hotărî data alegerilor. Evident că noi am atacat-o la CCR pentru că nu poţi să pui lupul paznic la stână. Un parlamentar nu răspunde pentru voturile pe care le dă în Parlament. Dacă proiectul de lege prin care Parlamentul decide data alegerilor nu intră pe ordinea de zi sau nu este adoptat, niciun parlamentar care votează împotrivă nu este sancţionat. Şi atunci în ce situaţie ajungem? În care  nu mai putem ţine alegeri. Dacă nu mai putem ţine alegeri înseamnă că nu mai avem democraţie în România şi rămân în funcţie Parlamente expirate cum e actualul Parlament din România care pe data de 20 decembrie îşi încheie mandatul conform Constituţiei pentru că ăsta e mandatul, de 4 ani”, a declarat Ludovic Orban.

Două legi ignorate, una blocată și zădărnicirea referendumului “Fără penali în funcții publice”

În acest moment, Guvernul Orban are cel puțin patru restanțe majore cu privire la jocul democratic și constituțional, elemente esențiale ale unui stat de drept. Prima este blocarea intrării în vigoare a unei legi electorale, declarată constituțională, doar pentru a reuși să organizeze scrutinul parlamentar pe data de 6 decembrie.

A doua este refuzul de a aplica o lege în vigoare, referitoare la majorarea punctului de pensie cu 40 la sută, legiferând, prin OUG, o majorare cu doar 14 procente. A treia este refuzul de a aplica o altă lege aflată în vigoare, care se referă la dublarea alocațiilor pentru copii, preferând, tot prin OUG, o majorare cu doar 20 de procente. Nu în ultimul rând, este vorba despre atacurile la adresa CCR, a judecătorilor acestei instanțe și amenințarea cu desființarea forului care verifică respectarea Constituției. De asemenea, prin blocarea Plenului Senatului, premierul zădărnicește, prin planul politic derulat, adoptarea legii de organizare a unui referendum care să implementeze în Constituție inițiativa cetățenească “Fără penali în funcții publice”.

Liderul PNL: “Ne gândim că nu mai este necesară o CCR numită politic și dacă se poate face controlul de constituționalitate de ÎCCJ”