Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Pe rolul Comisiei de Cultură din Camera Deputaților se află, în dezbatere, o propunere legislativă privind declararea lui Ion I. C. Brătianu drept Erou Național, după ce Senatul a adoptat tacit inițiativa deputatului PNL Andrei Daniel Gheorghe. Proiectul a primit, însă, aviz negativ din partea Consiliului Legislativ, care atrage atenția că, pentru o astfel de reglementare, Guvernul, nu Parlamentul poate demara procedurile legale. Culmea, deși inițiator este un membru al PNL, premierul Florin Cîțu a transmis, încă din luna iunie, punctul de vedere al Guvernului, în care se apreciază că, prin propunerea legislativă, Parlamentul ar încălca prerogativele președintelui României, care este singura autoritate îndrituită să confere titluri de onoare.
În această primăvară, deputatul PNL Andrei Daniel Gheorghe a inițiat o propunere legislativă pentru declararea lui Ion I. C. Brătianu ca „Erou Național”. Niciun alt parlamentar nu a achiesat la această idee, deși, in corpore, actualii membri ai Partidului Național Liberal se autodefinesc drept „urmași ai lui Brătianu”. Inițiativa a intrat, cu avize negative, în circuitul parlamentar, la Senat. Iar, în data de 30 iunie, legea a fost adoptată de Camera Superioară a Parlamentului, ca urmare a depășirii termenului de adoptare prevăzut de articolul 75, alineat 2, teza a III-a din Constituția României.
Daniel Gheorghe, singurul semnatar al expunerii de motive, arată că, în 2021, la data de 2 iulie, s-au împlinit 200 de ani de la nașterea lui Ion I. C. Brătianu. Apoi, arată că, în anul 1966, după abdicarea lui Alexandru Ioan Cuza, Ion I. C. Brătianu, având recomandarea împăratului Franței, Napoleon al III-lea, a călătorit în Germania, unde a reușit să obțină acordul Casei de Hohenzollern – Sigmaringen și al regelui Prusiei, Wilhelm I, pentru propunerea făcută tânărului principe Carol de Hohenzollern drept domn al României. „Ion I. C. Brătianu îl aduce în secret în România pe viitorul rege Carol I, călătoria fiind însoțită de peripeții, dat fiind faptul că Prusia și Austria se aflau în război, lucru care a determinat camuflarea principelui german în simplu însoțitor al lui Brătianu, trecând frontiera cu un pașaport fals elvețian”, arată deputatul.
Probleme de constituționalitate
Mai departe, în documentul citat se mai precizează că, pentru această operațiune, „Brătianu și-a vândut o moșie și a lăsat acasă o familie cu numeroase dificultăți”. „Devenit, începând cu anul 1875, cel dintâi președinte al PNL, Ion C. Brătianu va conduce Guvernul României, de la 24 iulie 1976, până la 20 martie 1888, cu excepția perioadei 10 aprilie – 8 iunie 1881, când a predat conducerea Consiliului de Miniștri fratelui său, Dimitrie Brătianu, care a prezidat ceremonia de încoronare a regelui Carol I, la data de 10 mai 1881”, scrie deputatul Daniel Gheorghe. Acesta își încheie expunerea prin faptul că Brătianu este „cel care, în fruntea elitelor țării, a luat parte la evenimente care a făcut dintr-o țară mică de la gurile Dunării un regat puternic și prețuit în lume”.
În data de 10 mai 2021, această propunere legislativă a primit, din partea Consiliului Legislativ, un aviz negativ. Potrivit avizului, în fondul activ al legislației, există mai multe legi prin care unele persoane au fost declarate eroi naționali, eroi ai națiunii române sau, după caz, eroi martiri. „Menționăm că, prin conținutul și obiectul reglementării, propunerea legislativă are caracterul unui act individual. (…) Legile instituie norme cu caracter general, impersonal și cu repetabilitate în aplicare, având, ca urmare, caracter normativ”, se arată în documentul citat. Mai mult, Consiliul Legislativ precizează că, spre deosebire de actul normativ, actul individual „reglementează un comportament sau rezolvă o situație concretă. Or, prin conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria actelor individuale. Acest domeniu de reglementare ține de competența Guvernului, nu a Parlamentului, care nu se poate substitui autorității Executive”, iar propunerea riscă să încalce articolul 1, alineat 5 din Constituție.
Premierul îl corectează pe inițiator și din punct de vedere gramatical. Și îl acuză că îi știrbește președintelui prerogativele
Cu o săptămână înainte ca acest proiect de lege să ajungă la adoptarea tacită, pe data de 22 iunie 2021, a sosit la dosar și punctul de vedere al Guvernului României, condus de un alt „urmaș al lui Brătianu”, Florin Cîțu. Executivul s-a ferit să susțină, dar nici nu a respins proiectul, astfel încât a lăsat la aprecierea Parlamentului să decidă asupra oportunității adoptării unei astfel de inițiative legislative.
Cu toate acestea, în punctul de vedere semnat de Florin Cîțu, se arată că, „față de conținutul și scopul avut în vedere de inițiator “, articolul 94, litera „a” din Constituție stipulează nu în favoarea Parlamentului, ci a președintelui României dreptul de a conferi titluri de onoare.
Guvernul ține să-l corecteze pe deputatul inițiator și cu privire la modul în care a formulat propunerea legislativă. „De asemenea, sintagma «viitoarei Dinastii Române» este echivocă, iar sintagma «țară mică, necunoscută și pierdută» poartă o evidentă încărcătură afectivă, nespecifică actelor normative, iar conjuncția «dar» trebuie precedată de o virgulă”, se arată în punctul de vedere al Guvernului Cîțu.
După trecerea tacită de Plenul Senatului, legea a revenit la Camera Deputaților, odată cu începerea noii sesiuni parlamentare. Actul a fost transmis la Comisia de Cultură, care trebuie să depună raportul până în data de 22 septembrie 2021.
