Coaliția lui Iohannis se ține în 9 traseiști. Aritmetica și turismul politic bat socotelile pentru noul guvern

După validarea mandatelor noilor senatori și deputați, aleși pe 6 decembrie, Coaliția de “dreapta” care se chinuie, fără succes deocamdată, să se constituie, are cu doar unsprezece parlamentari mai mult decât este necesar pentru majoritatea simplă de 233 care să susțină un guvern. Cel puțin nouă dintre parlamentarii aleși pe listele PNL provin din PSD, ALDE sau Pro România, devenind liberali fie după moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Dăncilă, fie după instaurarea Guvernului Orban 1, fie pentru că au refuzat să demită, în primăvara acestui an, Cabinetul PNL, prin moțiune de cenzură. Mulți dintre cei nouă au în palmaresul politic traseismul, unii schimbând chiar și trei partide. O eventuală întoarcere a armelor, încă o dată, a acestora ar pune majoritatea de “dreapta” într-o reală dificultate. Mai mult, există calcule, făcute în tabăra social-democraților, care ar putea periclita chiar constituirea regulamentară a celor două Camere ale Parlamentului.

Cu o situație blocată, la nivelul negocierilor pentru formarea așa-zisei coaliții de dreapta, partidele pe care Klaus Iohannis le-ar dori la butoanele Parlamentului și ale Guvernului, PNL, USR-PLUS și UDMR au, după repartizarea mandatelor, ca urmare a scorurilor obținute la alegerile parlamentare din 6 decembrie, un total de 244 se senatori și deputați, cu doar 10 parlamentari mai mult decât minimumul necesar realizării majorității simple de 51 plus 1 la sută. 

Astfel, PNL are 134 de parlamentari (41 de senatori și 93 deputați), USR-PLUS au 80 de parlamentari (25 de senatori și 55 de deputați), iar UDMR are 30 de parlamentari (9 senatori și 21 de deputați). 

Partidul Național Liberal, care revendică cele mai importante funcții politice, în ciuda faptului că a obținut locul al doilea, în  urma alegerilor, s-ar putea confrunta cu o mare problemă, după depunerea jurământului de către noul Parlament, după data de 21 decembrie 2020, deoarece, pe listele sale, se află cel puțin nouă “transfugi” care au făcut parte din zona PSD sau ALDE și care au primit posturi eligibile pe locurile liberalilor după ce au contribuit, la finalul anului trecut, la demiterea Guvernului Dăncilă și la instaurarea Guvernului Orban I. 

În scenariul în care PSD va reuși să atragă înapoi o parte sau chiar toți acești parlamentari, situația celor trei partide de “dreapta” s-ar putea înrăutăți. Fără cei nouă, PNL împreună cu USR-PLUS și cu UDMR ar rămâne cu o majoritate de 135 parlamentari, cu doi mai mult decât minimumul necesar pentru a forma un eventual guvern.

“Cine sunt transfugii”

• Daniel Constantin, ales deputat pe listele PNL la Argeș. Acesta a făcut, pe rând, parte din Partidul Conservator (PC), din ALDE, Pro România și a fost primit în PNL, ca premiu pentru nesocotirea deciziei lui Victor Ponta de a nu vota instaurarea Guvernului Orban. A făcut parte din Guvernul PSD, fiind ministru al Agriculturii.

• Sorin Mihai Cîmpeanu, ales pe listele ALDE, în mandatul precedent, a devenit senator PNL de București. Cîmpeanu a fost ministru al Educației în Guvernul Ponta, apoi premier interimar, după “Colectiv”. De la ALDE, Cîmpeanu a plecat, împreună cu Daniel Constantin, la Pro România, după care, asemenea lui Constantin, a votat, împotriva deciziei lui Ponta, pentru înscăunarea lui Ludovic Orban la Palatul Victoria, primind, astfel, un loc pe listele PNL.

• Toma Petcu a fost ales senator PNL, el ajungând în acest partid de la ALDE. Toma Petcu a fost ministru al Energiei în cadrul guvernului Grindeanu și a devenit liberal după moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Dăncilă. 

• Elena Hărătău a fost deputat PSD, acum este deputat PNL, devenind liberală după ce a votat, anul trecut, pentru învestirea Guvernului Orban. Interesant este că, în  luna decembrie a anului trecut, declara că “PNL are în programul de guvernare închiderea și comasarea spitalelor”. În acest context, ea îndemna românii să voteze „cu inima candidatul PSD” la alegerile prezidențiale.

• Andrei Ioan Alexandru, ales, în 2016, deputat PSD de Giurgiu, a plecat din partid în 2019. A devenit deputat PNL. 

• Cristina Burciu, fost deputat PSD, a demisionat din partid în decembrie 2019, după ce, în noiembrie, a votat pentru guvernul PNL, alăturându-se acestui grup parlamentar. 

• Liviu-Ioan Balint este un deputat ales în 2016, din partea Partidului Mișcarea Populară (PMP). În septembrie 2017, a trecut la PSD, iar în septembrie 2019, la Pro România. După ce a votat învestirea Guvernului Orban, a demisionat și din acest partid și s-a înscris în ianuarie 2020 în PNL. Acum este senator al acestui partid.

• Mircea Banias a fost ales deputat, în legislatura 2016-2020, pe listele ALDE, dar a devenit independent din mai 2017. S-a alăturat Pro România, însă, la finalul anului trecut, a trecut în barca PNL. A fost ales, pe 6 decembrie, deputat PNL.

• Florică Ică Calotă a fost ales în 2016 deputat ALDE. și în 2016 din partea ALDE. În februarie 2020, când s-a depus moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Orban, a trecut de partea liberalilor. Acum este deputat PNL de Teleorman.