Politică la rupere. „Cum să încălcăm Constituția”

Desființarea SIIJ, sub pretextul că recomandările MCV sunt superioare Constituției și legilor interne, dorită de două dintre cele trei partide „de dreapta” aflate la guvernare este demolată la propriu de către CCR într-o motivare fără precedent. Curtea explică de ce Curtea de Justiție a Uniunii Europene, în Hotărârea din 18 mai, nu a impus, pentru că nu avea cum, României, să își anuleze Legea fundamentală, iar instanțele naționale nu pot interpreta după bunul plac o decizie care vizează acte ale Comisiei Europene. Planul de desființare a SIIJ merge, însă, mai departe, fără să se țină cont de decizia CCR. Cum, de altfel, și planul de numire a noilor conduceri interimare ale televiziunii și Radioului publice merg mai departe, în același sens cu cel desființat de alte două decizii ale Curții Constituționale. Judecătorii au stabilit, în alte acte devastatoare, că Parlamentul controlat de PNL, USR-PLUS și UDMR a încălcat legea, prin interpretarea eronată a dispozițiilor regulamentare și legale, când a făcut numirile respective. Ieri, însă, a fost devoalată în spațiul public informația conform căreia Anca Dragu și Ludovic Orban au fost întrebați, oficial, de Comisia de la Veneția, printr-o scrisoare înaintată de președintele acestei instituții, cu privire la motivele care au stat la baza revocării Renatei Weber din funcția de Avocat al Poporului. Scrisoarea a fost „ascunsă” la Birourile permanente, până ieri. Tot ieri, revocarea Renatei Weber a fost atacată la CCR, iar termenul de dezbatere este 29 iunie. Majoritatea parlamentară vrea să-l numească în funcția de Avocat al Poporului pe Fabian Gyula chiar luni, cu o zi înainte ca judecătorii CCR să se pronunțe pe această temă.

Prima și cea mai de impact situație cu care se confruntă noua guvernare este efectul Deciziei Curții Constituționale care a respins, pentru a treia oară, declararea ca neconstituțională a legii de înființare a Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, precum și a Ordonanței de Urgență privind operaționalizarea acesteia. CCR a publicat motivarea Deciziei 390 din 8 iunie 2021, desființând cu totul interpretarea pe care anumite asociații din sistemul judiciar, o instanță din Pitești și un întreg aparat de propagandă  au dat-o unei Hotărâri a CJUE, conform căreia recomandările MCV sunt obligatorii pentru România și, mai mult, că ele sunt superioare Constituției. Această excepție a fost ridicată în fața Curții de Forumul Judecătorilor din România, de Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și de celebrul procuror militar Bogdan Pîrlog. 

CCR arată, în motivarea deciziei, că, în 18 mai, Curtea de Justiție a UE, prin Marea Cameră, a pronunțat o hotărâre referitoare la SIIJ. Analizând acest document, Curtea Constituțională a constatat că CJUE a menționat că, pentru a stabili dacă un act al UE produce efecte obligatorii, este necesar să se examineze substanța acestuia și să evalueze efectele lui, „în lumina unor criterii obiective, ținându-se seama de contextul adoptării acestuia, precum și de competențele instituției care este autoare a actului respectiv”. Prin urmare, arată judecătorii constituționali, CJUE a constatat că este vorba despre acte ale Comisiei Europene, adresate Parlamentului European și Consiliului European, „iar nu României”, că „formulează cerințe în privința României, considerentele cuprinse în ele aducând «recomandări», de care statele vor ține seama în virtutea principiului cooperării loiale”.

CJUE nu spune nimic nou

CJUE nu reține, așa cum afirmă autorii excepției de neconstituționalitate, caracterul obligatoriu al rapoartelor întocmite de Comisia Europeană în temeiul Deciziei 2006/928, „ci stabilește cu privire la autoritățile statului român sarcina de a coopera cu instituția europeană”, arată CCR. Curtea mai reține că CJUE „nu a constatat neîndeplinirea obligației generale de cooperare loială. De altfel, nici nu ar fi putut reține acest lucru, atâta timp cât în jurisprudența sa a statuat în mod constant că o neîndeplinire a obligației generale de cooperare loială este distinctă de o neîndeplinire a obligațiilor specifice în care acestea se manifestă”.

În acest sens, Curtea Constituțională arată că CJUE nu aduce nimic nou cu privire la efectele juridice pe care le produc Decizia Comisiei Europene 2006/928 și rapoartele MCV întocmite de Comisie, pe baza acestuia, stabilind doar caracterul obligatoriu al Deciziei și caracterul de recomandare al rapoartelor MCV. „Decizia este Singurul act care, în virtutea caracterului său obligatoriu, ar fi putut constitui normă impusă de constituționalitate realizată prin raportare la articolul 148 din Constituție prin dispozițiile și obiectivele pe care le impun”, iar recomandările MCV nu au substanță constituțională, se arată în decizia Curții. 

Recomandările MCV nu sunt norme de drept

Interesant este că CJUE a analizat acțiunea formulată de Forumul Judecătorilor din România, în care era criticată o competență a SIIJ de a retrage căile de atac în cauzele aflate pe rolul instanțelor. Competențe pe care, la momentul pronunțării hotărârii CJUE, SIIJ nu le mai avea. Curtea Constituțională, prin Decizia 547 din 7 iunie 2020, a declarat neconstituționale dispozițiile legale care stabileau competența procurorilor SIIJ de a exercita sau de a retrage căile de atac în cauzele de competența Secției, inclusiv în cazurile aflate pe rolul instanțelor sau soluționate definitiv anterior operaționalizării SIIJ. Aceste competențe și-au încetat aplicabilitatea, astfel că, la data pronunțării Hotărârii din 18 mai 2021 de către CJUE, acestea nu mai erau susceptibile de a produce efectele juridice reținute în actul instanței europene. Iar argumentele CJUE apar ca fiind fără suport factual și juridic, se arată în motivarea deciziei CCR.

Tratatele încheiate de România nu pot veni în contradicție cu Legea Fundamentală

În ceea ce privește Secția de Investigarea  Infracțiunilor din Justiție, Curtea Constituțională constată că reglementarea care prevede înființarea acestei structuri de parchet „reprezintă o opțiune a legiuitorului național, în acord cu prevederile constituționale referitoare la statul de drept, la accesul liber la justiție, la dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil și eficient, acord regăsit și în Tratatul Uniunii Europene”.

Mai departe, magistrații constituționali subliniază că, în legătură cu interpretarea principiului „supremației dreptului Uniunii Europene”, în sensul că acesta se opune unei reglementări de rang constituțional a unui stat membru, așa cum este interpretată de instanța constituțională a acestuia, „raportul dintre dreptul național și dreptul internațional este stabilit în Constituția României, la articolele 11 și 20”. „Prin ratificarea actelor sau tratatelor internaționale de către Parlamentul României, acestea devin norme naționale de drept intern. Supremația Constituției în raport cu dreptul internațional înseamnă că România nu poate ratifica un tratat internațional care cuprinde dispoziții contrare Constituției, decât după revizuirea prealabilă a Legii fundamentale naționale”, arată Curtea Constituțională. 

În acest sens, Supremația de aplicare a dreptului UE nu trebuie, spune CCR, percepută în sensul înlăturării sau desconsiderării identității constituționale naționale.

De altfel, dispozițiile Deciziei Comisiei Europene 2006/928 nu pot incumba instanțelor de judecată, „organe ale statului care nu sunt abilitate să colaboreze cu o instituție politică a Uniunii Europene”. Această mențiune a CCR vine în contextul în care, interpretând în mod subiectiv decizia CJUE, o instanță din Argeș a decis să claseze o cauză, pe motiv că ea are legătură cu SIIJ, iar SIIJ, în opinia acelei instanțe, nu există, deoarece încalcă recomandările MCV. 

„Recomandările MCV, așa cum reiese din Hotărârea CJUE din 18 mai 2021, nu constituie normă de drept european pe care instanța de judecată să le aplice cu prioritate, înlăturând norma națională”, atrag atenția judecătorii Curții Constituționale din România. 

Prin urmare, judecătorul național nu poate fi pus în situația de a decide el însuși aplicarea prioritară a unor recomandări în detrimentul legislației naționale, „întrucât rapoartele MCV nu normează, deci nu sunt susceptibile de a intra în conflict cu legislația internă”.

Plenul Parlamentului a încălcat legea când a făcut numirile interimare la SRTV și SRR

În ciuda acestor chestiuni reținute de CCR, ministrul Justiției, Stelian Ion, cere imperativ UDMR să renunțe la intenția de a vota legea de desființare a SIIJ cu condiția transferării dosarelor la Secția de Urmărire Penală din Parchetul General și, de asemenea, să renunțe la pretențiile invocate și de Înalta Curte, și de CSM, de întărire a rolului CSM cu privire la acordarea unor garanții că nu se vor mai face abuzuri și presiuni cu dosare pe judecători.

Însă nu doar cu privire la SIIJ sau la MCV puterea politică de la București a fost prinsă în ofsaid. Curtea Constituțională a publicat, ieri, și deciziile 428 și 429 din 17 iunie 2021, privind neconstituționalitatea hotărârilor Parlamentului de numire a directorilor interimari ai Televiziunii Române și Radioului public. Cele două hotărâri au fost atacate la CCR de către grupurile parlamentare ale PSD din Senat și dion Camera Deputaților, acestea arătând, în întâmpinare, că la data de 11 mai 2021, Camera și Senatul, în ședință comună, au supus votului rapoartele de activitate ale Societății Române de Radio și Societății Române de Televiziune, fiind respinse cu majoritate de voturi. Efectele respingerii rapoartelor de activitate au atras demiterea de drept a consiliilor de administrație ale celor două instituții publice. 

În cererea formulată, PSD arată că, în aceeași zi, după doar o oră, în mod abuziv președinții celor două Camere ale Parlamentului au hotărât convocarea birourilor permanente reunite, în vederea sesizării celor două comisii de specialitate pentru a dezbate propunerile în vederea numirii a noilor directori interimari ai Radioului și Televiziunii Române. „Împotriva dispozițiilor regulamentare și legale, comisiile au înaintat, în aceeași zi, avizele comune prin care au analizat candidaturile depuse și au înaintat Plenului reunit al Parlamentului propunerile pentru numirea în funcția de director general interimar al SRTV a doamnei Ramona Săseanu și în funcția de director general interimar al SRR a domnului Liviu Popescu”, se arată în acțiunea depusă la Curte.

Plenul i-a votat în aceeași zi. Curtea Constituțională reține, în ambele decizii pronunțate pe aceste teme, că, adoptând cele două hotărâri, „Parlamentul a încălcat dispozițiile legale, invocând alte dispoziții legale care reglementează o situație specifică, respectiv situația tranzitorie în  care procedura de numire a consiliului de administrație nu este efectuată de către Parlament în decursul legislaturii în care a fost declanșată numirea”. 

CCR acuză Parlamentul că a combinat, pentru a putea face aceste numiri interimare, dispoziții legale a căror incidență este determinată de  îndeplinirea unor condiții distincte și care se exclud reciproc. „Parlamentul nu a făcut altceva decât o interpretare eronată a normelor legale referitoare la procedura de numire a unui nou consiliu de administrație al SRTV și SRR, aplicându-le cu încălcarea principiului constituțional care consacră caracterul obligatoriu al respectării legilor, prevăzut de articolul 1, alineat 5, din Constituție”, arată judecătorii CCR. Astfel, prin decizie definitivă și general obligatorie, Curtea a decis că numirea celor doi directori interimari a fost făcută nelegal și neconstituțional.

Ca și în cazul deciziei referitoare la SIIJ, puterea politică a încercat, ieri, să „cârpească” situația de la conducerea TVR și a Radioului.

Plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului s-a întrunit, din nou, ieri, pentru a numi directorii interimari. Ședința a fost, însă fost suspendată din lipsă de cvorum. Preşedintele Senatului, Anca Dragu, a anunţat că birourile permanente ale Parlamentului se vor întruni astăzi, începând cu ora 9.00 şi a adăugat „că acestea numesc directorii interimari, în cazul în care un plen reunit nu are cvorumul legal de şedinţă”.

Referitor la numirile directorilor interimari ai SRTV şi SRR, senatorul social-democrat Lucian Romaşcanu a precizat PSD analizează să atace în contencios administrativ deciziile birourilor permanente reunite, deoarece nu a fost respectată procedura parlamentară, după decizia CCR.