Primarii penali aşteaptă să-şi păstreze mandatele

Alegerile locale din acest an au fost marcate de aleşii cu dosare penale care au candidat fără probleme pentru un nou mandat. Aşa se face că scrutinul de duminică a adus în faţa românilor candidaţi aflaţi în spatele gratiilor, condamnaţi definitiv, trimişi în judecată, urmăriţi penal sau declaraţi incompatibili de Agenţia Naţională de Integritate. Asta nu i-a împiedicat să ceară votul alegătorilor pentru a le conduce încă patru ani destinele.

Cum legislaţia românească nu le interzice să candideze decât în cazul unei hotărâri definitive a instanţei în urma căreia li s-au anulat drepturile elec-torale, aleşii cu pro- bleme în justiţie s-au înscris fără probleme în cursa pentru un nou mandat. Cazul cel mai cunoscut este cel al primarului din Baia Mare, Cătălin Cherecheş. Trimis în judecată pentru luare de mită, Cherecheş a aflat primele rezultate ale exit-poll-urilor direct în celulă. Edilul se află în arest preventiv după ce în luna aprilie a fost prins în flagrant de procurori luând mită de la o persoană din conducerea clubului FCM Baia Mare. Un alt caz aparte este cel al primarului din Beiuş, Adrian Domocoş. Cu două zile înaine de alegeri, edilul a fost con- damnat definitiv la doi ani şi o lună de închisoare cu suspen-dare şi interzicerea drepturilor electorale. Chiar şi aşa, numele său a rămas pe bultinele de vot, însă în cazul în care va câşiga alegerile el nu va fi validat în funcţie. De altfel, corupţia din administraţia locală a făcut ca în ultimii zece ani nu mai puţin de 233 de aleşi locali să fie condamnaţi pentru corupţie. Dintre aceştia, 164 au fost primari, 19 viceprimari şi opt preşedinţi de consilii judeţene, în o sută de aleşi locali.

50% penali cu acte

Aproape jumătate dintre primarii municipiilor şi ai sectoarelor Capi-talei - 51 la număr, au probleme cu justiţia, cei mai mulţi fiind acuzaţi de fapte de corupţie. Astfel, din cele 103 municipii ale României plus cele şase sectoare ale Capitalei şi Primăria Generală, 46 de edili sunt fie condamnaţi, fie urmăriţi penal, iar cinci dintre ei au fost declaraţi incom-patibili de către Agenţia Naţională de Integritate, scrie news.ro. Asta nu i-a împiedicat, însă, pe 25 dintre ei să candi-deze pentru un nou mandat. Printre aceştia se regăsesc nume celebre din politica românească, precum Marian Vanghelie – trimis în judecată pentru luare de mită, Romeo Stavarache – condamnat în primă instanţă la trei ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu, Lia Olguţa Vasilescu Robert Negoiţă – cercetat penal pentru evaziune fiscală. Cazuri mai speciale sunt cele ale edililor din Bacău (Romeo Stavarache) şi Urziceni (Constantin Sava), care şi-au depus candidatura în ciuda faptului că în dosarele de corupţie li s-a interzis exercitarea funcţiei. Dintre candidaţii cu probleme penale, unii şi-au depus candidatura ca independenţi, fără a pentru a dribla criteriile de integritate ale partidelor. În acest caz se regăsesc, printre alţii, edilul din Târgu Mureş, Dorin Florea, şi cel din Braşov, George Scripcaru.

Apusul baronilor

Alegerile locale de duminică au marcat sfârşitul domniei în cazul unor primari care au devenit „legende” în România prin longevitate sau prin notorietatea dosarelor de corupţie în care sunt implicaţi. Dintre cei cu dosare penale, nu şi-au mai depus candidatura foşti edili ca Sorin Oprescu (Primăria Capitalei), Radu Mazăre (Constanţa), Andrei Chiliman (Sectorul 1), Gheorghe Nichita (Iaşi), Neculai Onţanu (Sectorul 2), Cristian Popescu Piedone (Sectorul 4), Constantin Boşcodeală (Buzău), Iulian Bădescu (Ploieşti) şi Gheorghe Ştefan (Piatra-Neamţ).