Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Un alt capitol al Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), redactat de Guvern, transmis Comisiei Europene, dar nediscutat cu nimeni dintre cei pe care îi numește „beneficiari” este Comunicarea. 29 de milioane de euro costă finanțarea acestui capitol, iar, cel mai probabil, de „toți banii” vom auzi, vedea, citi, aproape peste tot mesajele agendei curentului „verde”. Până în 2026 va trebui să ne intre bine în cap, spre exemplu, noțiunile „cartea de identitate electronică”, „transportul verde”, „clădirile verzi”, „școala digitală”, „școala verde” și, în general, totul despre verde și despre digital. Un al doilea mesaj care va fi diseminat cu precădere se referă la PNRR, ca unică șansă a României la dezvoltare și, adiacent, ca finanțare care să diminueze efectele economice ale pandemiei de COVID-19. Toată această strategie de comunicare, conform documentului guvernamental, este destinată, printre alte entități, ONG-urilor. Iar de implementarea și de monitorizarea ei se ocupă ministerul condus de Cristian Ghinea, de la USR-PLUS.
Sub titlul pompos „PNRR – Comunicare – Fonduri pentru România modernă și reformată”, documentul transmis de Guvern Comisiei Europene arată că, în concordanță cu tipul și dimensiunile proiectelor care vor fi finanțate prin acest Fond de Redresare și Reziliență (FRR), va fi stabilit un mix de instrumente și canale de comunicare pentru fiecare proiect și beneficiar. Iar Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene este cel care indică lista de activități minime de comunicare care urmează a se derula.
Astfel, în privința bugetului necesar la nivelul beneficiarilor, cei care au redactat PNRR au identificat trei categorii majore de proiecte, care vor avea parte de o campanie de comunicare intensivă. Prima categorie este cea referitoare la „reforme majore cu impact național și investiții de la 100 de milioane de euro, la un miliard de euro”, care va avea un buget orientativ pentru măsurile de comunicare de aproximativ 0,1 la sută din totalul bugetului, dar nu mai mult de un milion de euro.
A doua categorie este denumită „investiții de la 10 milioane de euro la 100 de milioane de euro”, cu un buget orientativ pentru măsurile de comunicare cuprins între 0,2% și 0,3% din totalul bugetului de proiect, iar a treia categorie, denumită „alte forme de investiții, între un milion de euro și 10 milioane de euro”, va avea un buget orientativ cuprins între 0,4% și 0,5% din totalul bugetului de proiect.
Bugetul total alocat comunicării, potrivit estimărilor procentuale, se ridică, astfel, la aproximativ 29 de milioane de euro, adică un procent de 0,1 la sută din totalul alocării PNRR.
Executivul veghează la „tonul” în care sunt scrise articolele de presă
De această campanie, dar mai ales de monitorizarea și de evaluarea strategiei de comunicare, se ocupă Ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene. Instituția condusă de Cristian Ghinea, dar supervizată, în calitate de vicepremier, de Dan Barna, va analiza cu frecvență cel puțin lunară activitățile de comunicare la nivelul beneficiarilor.
Practic, ministerul se transformă, de această dată, într-o companie de monitorizare a presei, fiind foarte vigilent cu privire la „tonul” în care sunt scrise articole de presă. Astfel, printre „indicatorii minimi” ai acestei analize este numărul publicațiilor media care primesc comunicatele de presă, la nivel central și la nivel de proiect. Apoi, se face o „analiză asupra tonului și tipului de materiale publicate de media, la nivel central. Se cuantifică „impactul și reacțiile pe social-media”, „numărul de difuzări ale materialelor video pe TV” sau „numărul de abonați la newsletterele create pentru comunicarea proiectelor”.
Facebook, rol determinant în chestiune
Această strategie de comunicare va fi supusă unei evaluări periodice. Spre exemplu, la finalul anului 2022, dar și la finalul anului 2024”, această monitorizare va implica „toate categoriile de public-țintă”.
Din acest punct de vedere, „reprezentanți ai categoriilor de public-țintă vor fi invitați, prin sondaje organizate pe Facebook sau pe platforme specializate să evalueze eficiența și impactul activităților de comunicare derulate și, de asemenea, să propună îmbunătățiri”.
Se mai arată, de asemenea, că PNRR „poartă un rol crucial pentru economia țării, în următorii șase ani. El însă, în același timp, stabilește direcțiile de dezvoltare pentru următorii 20 de ani, având în vedere că include reforme esențiale menite să propulseze transformări economice și sociale de profunzime”. Interesant este că aceste transformări vor fi comunicate post-factum, nu ante-factum, așa cum ar fi fost normal.
Astfel, un prim moment principal al calendarului este o perioadă inițială de implementare, cu focus pe comunicarea „rolului și importanței Fondului de Redresare și Reziliență”, documentele pragmatice, momentele-cheie ale procesului de lucru și fondurile disponibile, la care se adaugă lansare programelor și apelurilor de proiecte. Al doilea moment se referă la o perioadă de implementare, axată pe reformele și investițiile din PNRR și pe necesitatea acestora.
Patru mari proiecte care trebuie diseminate cu prioritate
Cu cele 29 de milioane de euro, pe care Guvernul estimează că le va pune la bătaie pentru a comunica beneficiile PNRR pentru România, vom avea parte de o campanie în care vom auzi, până la epuizare, teme ale viitorului. În documentul citat, se arată care sunt proiectele ce urmează a fi comunicate cu prioritate.
Un prim proiect este „Tranziția verde”, are se referă la creșterea eficienței energetice a clădirilor de patrimoniu, la programul național de împădurire, unde se estimează plantarea a nu mai puțin de 45.000 de hectare de pădure nouă, dar și la construirea Autostrăzii A7, denumită „Autostrada Moldovei”.
Al doilea proiect ce va fi comunicat se numește „Transformarea digitală”. Prima componentă a acestui proiect de care ne vom lovi, în perioada imediat următoare, este introducerea cărții de identitate electronică, pentru 8,5 milioane de persoane. O altă componentă ce va beneficia de publicitate este „scăderea poverii birocratice pentru cetățeni și mediul de afaceri, prin digitalizare”. Iar a treia componentă se referă la „transformarea bibliotecilor în hub-uri de dezvoltare a competențelor”. Proiectul mai vizează și „stimularea mediului de afaceri, prin hub-uri de inovare digitală”.
Al treilea proiect este „Creșterea inteligentă, sustenabilă și fundamentală a incluziunii”, care vizează „reforma ANAF prin digitalizare”, „înființarea Băncii Naționale de Dezvoltare”, „reforma venitului minim de incluziune” și „reforma administrației publice”.
Ultimul proiect prioritar ce se „califică” la comunicare este cel denumit „Politici pentru generația următoare”. Aici intră „școlile verzi” și „autobuzele verzi pentru elevi și studenți”, dar și „școlile digitale”.
Obiectivele
Obiectivele acestei campanii de comunicare țin, de asemenea, de agenda la care făceam referire mai sus. Adică, creșterea „conștientizării publicului” spre instrumentul de finanțare denumit „Următoarea Generație UE”, prin arătarea modului în care Fondul de Redresare „susține România pentru a implementa reforme esențiale”. Aici, publicul-țintă este populația generală. Apoi, „creșterea nivelului de informare al potențialilor beneficiari despre posibilitățile de finanțare prin PNRR”. După care, „aducerea oportunităților PNRR mai aproape de beneficiarii finali. Astfel, aflăm cine sunt aceștia: antreprenori, ONG-uri și, la sfârșit, cetățeni. Alt obiectiv este „implicarea și mobilizarea actorilor interesați în diseminarea și multiplicarea informației după rezultatele și impactul proiectelor. Iată câteva dintre mesajele care vor inunda spațiul public:
- „Fondurile din Fondul de Redresare și Reziliență de 29,2 miliarde de euro, un sprijin pentru a implementa reforme esențiale pentru dezvoltarea țării”;
- „PNRR, impulsul necesar pentru tranziția verde și cea digitală, chei pentru economia viitorului în toate sectoarele majore (transport, energie, mediu, administrație publică);
- „PNRR, un ajutor vital pentru redresarea economică și socială a României după criza COVID-19, în special pentru cele mai afectate sectoare”;
- „Generația tânără, mai bine pregătită pentru programele viitorului, cu ajutorul instrumentului «Următoarea Generație a UE»”;
- „Șansă unică pentru România de a se concentra pe dezvoltare durabilă, locuri de muncă de calitate și convergența cu economiile dezvoltate din UE, prin absorbția celor 29,2 miliarde de euro din PNRR”.
Publicitatea outdoor, unul dintre mijloacele vizate în PNRR. Parlamentul, în schimb, vrea să interzică reclamele în curbe și intersecții
Pentru diseminarea tuturor acestor mesaje, ministerul condus de Cristian Ghinea va crea o pagină web și „canale dedicate pe social-media”, unde va comunica cu publicul general pe Facebook, Twitter și Instagram. „Se vor face evenimente naționale online și offline, cu prezența unor membri ai Comisiei Europene și ai Parlamentului European”, se arată în document.
Ei, bine, pe lângă social-media, presă scrisă, audio-vizuală sau site-urile dedicate, promovarea acestor proiecte majore se va face, spun cei de la Guvern, și prin publicitate outdoor, în special pentru proiectele majore de infrastructură.
Coincidența face ca exact această publicitate outdoor să fie dezbătută, în acest moment, în Parlamentul României. Mai exact, la Camera Deputaților, se află în dezbatere proiectul de lege inițiat de 40 de deputați, dintre care 11 de la PSD, 27 de la PNL și 2 de la Grupul Minorităților Naționale, prin care se dorește modificarea și completarea OUG 43/1997, privind regimul drumurilor.
Este vorba despre amplasarea mijloacelor de publicitate pe drumurile publice din România. Forma legii inițiată de acest grup de 40 de parlamentari propune să ofere, conform expunerii de motive, mai multă claritate terminologică, ca urmare a procesului complex prin care statul se angajează să asigure condiții de siguranță pe drumurile publice. În acest sens, „spațiile publicitare nu trebuie să împiedice, sub nicio formă, vizibilitatea șoferilor din România, siguranța circulației fiind prioritară pentru autoritățile publice”.
Legea a trecut tacit de Senat, la data de 25 mai 2021, și prevede că „se interzice amplasarea mijloacelor de publicitate sau reclamă în curbe, în intersecțiile la nivel ale căilor de comunicații, în ampriză și în zonele de siguranță, precum și pe suprafețele de teren destinate vizibilității în curbe și în intersecții”.
Proiectul are aviz pozitiv atât de la Consiliul Legislativ, cât și de la Consiliul Economic și Social, a ajuns pe masa Camerei Deputaților la 2 iunie, iar Comisia pentru Transporturi are termen să depună raportul final până la data de 22 iunie 2021.
