Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cu o campanie anostă și care nu a avut niciunul dintre ingredientele cu care astfel de perioade de alegeri ne-au obișnuit, alegerile prezidențiale din acest an au fost consumate de fiecare dintre principalii candidați, cotați cu cele mai mari șanse, „în pătrățica lui”. Deși confruntările reciproce, dar și cu electoratul, au lipsit cu desăvârșire, câțiva dintre acești candidați au ieșit în evidență cu gafe, atitudini mai puțin uzuale sau chiar mesaje subliminale cu caracter ofensator. „Jurnalul” prezintă, în continuare, o analiză succintă a acestor episoade.
Klaus Iohannis, cel mai bine cotat candidat la aceste alegeri, încă din turul întâi, a gestionat cea mai plictisitoare și plină de clișee campanie electorală. Însă o campanie care a debutat cu un slogan șocant, criticat aspru în anumite medii. Mesajul de campanie al candidatului PNL, Klaus Iohannis, este „Pentru O Românie Normală”, prescurtat, dă, nici mai mult, nici mai puțin decât sintagma „PORN”.
Dincolo de acest aspect mai puțin obișnuit, mesajul electoral al actualului președinte pune accent pe „normalitate”, fiind foarte asemănător cu mesajul electoral utilizat de Adrian Năstase la alegerile prezidențiale din anul 2004, fapt ce l-a determinat pe fostul premier să-i atragă, recent, atenția, pe blogul personal, lui Klaus Iohannis că i-a „subtilizat” sloganul.
Principalul reproș adus însă candidatului Iohannis în această campanie electorală a fost faptul că a refuzat orice confruntare electorală cu competitorii săi. Numai că Iohannis a evitat orice fel de confruntare, chiar și cu electoratul, precum și cu presa. Actualul președinte nu a oferit nici măcar un singur interviu de la începutul acestei campanii electorale, nici televizat, nici radio, nici pentru presa scrisă sau online. Singurele contacte pe care prezidențiabilul PNL le-a luat cu alegătorii au fost discursurile susținute din calitatea sa oficială de președinte, calitate din care însă n-a ezitat să-și facă, în mod vizibil, campanie electorală.
Puținele ieșiri din „turnul de fildeș” de la Cotroceni au avut loc tot în „zona de confort”, el participând la mitinguri electorale sau la evenimente tematice ale Partidului Național Liberal. De altfel, aceeași atitudine de refuz al confruntărilor electorale cu ceilalți candidați a fost adoptată și în timpul campaniei electorale din anul 2014, când Iohannis a acceptat apariția în emisiuni cu Victor Ponta doar în turul al doilea, plecând, atunci, de pe poziția a doua în cursa finală.
Viorica a gafat din nou
Viorica Dăncilă, candidatul PSD, plasat, în sondajele de opinie, pe poziția a doua în preferințele electoratului, a avut, o bună perioadă din această campanie, o atitudine non-combat cu principalul său contracandidat Klaus Iohannis. Cu toate acestea, în preajma moțiunii de cenzură, Dăncilă a ieșit la atac și i-a cerut lui Iohannis o confruntare televizată. După ce Guvernul PSD a fost dat jos de la putere, Viorica Dăncilă a devenit mult mai aspră și vehementă, sancționând fiecare derapaj al actualului președinte. Prea târziu însă, după opinia specialiștilor.
Viorica Dăncilă a reușit însă, și în această campanie electorală, să gafeze. Astfel, în urmă cu doar câteva zile, Dăncilă a afirmat, în timpul unei vizite în teritoriu, că „scopul PSD este să câștige alegerile prezidențiale, locale și parlamentare de anul trecut”, după ce, anterior, cu un prilej similar, a spus: „Sunt singura care am dat dovadă că lupt, într-adevăr, cu candidatul Iohannis, nu lupt împotriva unui om, lupt împotriva unei țări în care să se regăsească românii”.
Barna, din luptător anticorupție, perceput ca penal
Dan Barna, candidat USR-PLUS, și-a construit frageda carieră politică pe un mesaj „antipenali”. Mesaj care a adus, împreună cu alte mijloace specifice, partidul la un scor electoral nesperat de mare în alegerile europarlamentare de anul acesta și care a determinat candidatura sa la alegerile prezidențiale. Numai că acest slogan, „fără penali”, s-a întors, chiar în plină campanie electorală, împotriva lui: dezvăluirile Rise Project, referitoare la afacerile posibil ilegale pe care Dan Barna le-a derulat cu fonduri europene.
Modul în care Dan Barna, dar și colaboratorii acestuia s-au raportat la acest scandal, au generat „mutații” cu privire la percepția unui anumit segment de public față de acest candidat. Zilele trecute, Dan Barna și-a făcut campanie electorală plimbându-se cu metroul prin București. La o stație din nordul Capitalei, candidarul USR-PLUS a fost respins de trecătorii cu care a încercat să intre în vorbă, fiind acuzat de dublu limbaj, ca luptător antipenali, fiind, spuneau cei în cauză, el însuși un „penal”. Pe de altă parte, nici Dan Barna nu s-a arătat extrem de interesat de o confruntare directă nici cu Viorica Dăncilă, nici cu Klaus Iohannis.
Cumpănașu, tragedia din Caracal și campania electorală
Deși nu se află în Top 4 candidați, ca intenție de vot la aceste alegeri prezidențiale, Alexandru Cumpănașu s-a dovedit a fi unul dintre cei mai vizibili candidați. Cu un mesaj antisistem, anticriminalitate organizată, Cumpănașu susține că a intrat în această luptă pentru a-i face dreptate nepoatei sale, Alexandra Măceșanu, una dintre victimele lui Gheorghe Dincă, din Caracal. Iar campania sa electorală s-a suprapus cu demersurile pe care le-a demarat, încă din vara acestui an, pentru dovedirea faptului că nici Alexandra, nici Luiza Melencu, cealaltă victimă a lui Gheorghe Dincă, nu sunt moarte, ci în viață și traficate de o rețea internațională de trafic de carne vie.
Întâmplător sau nu, chiar în ultima zi a campaniei electorale, Alexandru Cumpănașu a prezentat un filmuleț cu o persoană de sex feminin, filmată în Italia, aflată la prostituție, despre care a susținut că are certitudinea că este Luiza Melencu. Filmulețul a fost realizat de o echipă de investigatori privați, angajată de un alt candidat la alegerile prezidențiale. Este vorba despre Viorel Cataramă. La sfârșitul săptămânii trecute, „bomba” aruncată de Alexandru Cumpănașu în preziua alegerilor s-a „fâsâit”. Familia Melencu a fost contactată de persoana care apare în filmuleț, demonstrându-se, astfel, că nu este vorba despre Luiza Melencu, așa cum a susținut Alexandru Cumpănașu. Instantaneu s-a creat ipoteza că acest film, care a fost realizat în cursul lunii octombrie, a fost folosit de Cumpănașu pentru a capitaliza electorat.
