„Petrov”, ajutat de Înalta Curte să mai candideze o dată

La zece luni de la pronunțarea hotărârii Curții de Apel Bucureși, prin care Traian Băsescu a fost declarat, oficial, turnător la Securitate, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit judecarea primului termen al recursului formulat de fostul președinte. Data este 16 octombrie 2020, cu aproape două luni după consumarea alegerilor locale. Ca o coincidență, până la rămânerea definitivă a deciziei instanței, Traian Băsescu mai poate candida la funcții publice.

Obiectiv pe care acesta din urmă dă de înțeles că îl are în vedere. Băsescu nu exclude posibilitatea de a candida, din partea PMP, la funcția de primar general, în ciuda faptului că, pe numele său, la Parchetul General, există în lucru două plângeri penale care vizează exact declarațiile false de necolaborare cu Securitatea, semnate în 2009, 2016 și 2019, când a candidat pentru Cotroceni, Senat și Parlamentul European.

Traian Băsescu a formulat recurs împotriva Hotărârii nr. 471, din data de 20 septembrie 2019, prin care Curtea de Apel București a admis sesizarea CNSAS și a constatat calitatea fostului președinte al României de colaborator al Securității, ca poliție politică. Recursul a fost înregistrat în data de 3 iulie 2020. În aceeași zi, prezent la o emisiune a postului de televiziune Digi 24, Băsescu declara că nici nu confirmă, dar nici nu infirmă o posibilă candidatură pentru Primăria Capitalei, din partea PMP.

“Dacă aliații liberali și opozanții USR vor respinge PMP-ul, va trebui găsită o soluție. Care va fi, vom vedea. Încă sunt în situația în care nu mi-ar fi frică nici de Nicușor Dan, nici de doamna Firea”, spunea personajul dovedit de instanță că a dat, înainte de anul 1989, note la Securitate, sub numele de cod “Petrov”.

Înalta Curte de Casație și Justiție pare să vină în întâmpinarea lui Băsescu și a stabilit ca primul termen de judecată a recursului să aibă loc în data de 16 octombrie 2020, în condițiile în care Parlamentul României a stabilit ca alegerile locale să aibă loc în data de 27 septembrie 2020. Asta, în condițiile în care dosarul de recurs s-a constituit la nivelul instanței supreme încă din data de 30 iunie, când s-a înregistrat și calea de atac formulată de unul dintre intervenienții din cauză.

Negocieri subterane

În acest moment, pentru alegerile vizând Bucureștiul, încă se negociază alianțele politice care să susțină candidații cu șanse. Pe partea stângă a eșichierului politic, se așteaptă rezultatul negocierilor dintre PSD și Pro România, pentru susținerea candidaturii Gabrielei Firea, în timp ce, pe partea dreaptă, între PNL și USR negocierile par a fi în impas pentru susținerea nu doar a candidaturii lui Nicușor Dan, pentru funcția de primar general al Capitalei, dar și în ceea ce privește candidații pentru primăriile de sector. USR, împreună cu PLUS, deși, oficial, anunță că își doresc o alianță cu PNL, și-au desemnat propriii candidați pentru sectoare.

În aceeași situație ambiguă privind alianța cu liberalii se află și PMP, formațiune patronată de Traian Băsescu. De altfel, în luna aprilie, un sondaj de opinie îl plasa pe Traian Băsescu pe poziția a doua în preferințele electoratului bucureștean, sub Gabriela Firea, dar mult în fața lui Nicușor Dan.

Plângerile penale

Ipoteza conform căreia Băsescu ar putea candida la Primăria Capitalei apare în contextul în care pe numele fostului președinte, la Secția de Urmărire Penală și Criminalistică din Parchetul General, există depuse două plângeri penale. Prima a fost înaintată, încă din 11 iunie 2019, de către fostul secretar de stat Radu Cristescu, iar a doua datează din 13 iulie 2020 și a fost formulată de președintele Grupului de Investigații Politice (GIP), Mugur Ciuvică. GIP cere anchetarea lui Băsescu pentru fals în declarații, uz de fals, abuz în serviciu și înșelăciune, fapte care au legătură cu candidaturile lui Băsescu din 2009, 2016 și 2019 și mai ales cu declarațiile pe propria răspundere pe care le-a semnat, în care a precizat în fals că nu a avut calitatea de colaborator al Securității.