Renaşterea din cenuşa DNA a politicienilor dispăruţi

Oameni politici aproape căzuţi în uitare sau amintiţi de presă cu prilejul preumblărilor la DNA încep să iasă din claustrarea impusă de situaţia lor din justiţie sau de situaţia politică anterioară şi sunt dornici să revină în prim-planul politicii. Unii dintre ei au scăpat definitiv sau măcar în primă instanţă din ghearele DNA, încercând să-şi revitalizeze cariera politică profitând de eşcurile din instanţă ale procurorilor.

De departe cea mai spectaculoasă revenire se anunţă cea a lui Vasile Blaga, fostul preşedinte al PDL şi copreşedinte, împreună cu Alina Gorghiu, al PNL. S-a retras imediat de la conducerea liberalilor când a fost pus sub acuzare pentru luare de mită şi trafic de influenţă în legătură cu finanţarea campaniilor PDL, dar a fost achitat în primă instanţă pe 30 octombrie 2017. Deşi de atunci au trecut nouă luni, Blaga a aşteptat ocazia unei întoarceri spectaculoase. Într-un moment de criză în PNL, când Ludovic Orban a început să fie contestat în partid, Blaga i-a chemat în Modrogan, luni, pe foştii lideri democrat-liberali şi, potrivit unor informaţii neoficiale, i-ar fi îndemnat să strângă rândurile în jurul lui Orban. Însă sprijinul lui Blaga şi al celor care încă îi sunt apropiaţi nu vine necondiţionat. „Sunt multe lucruri de corectat, colegii le vor transmite către forurile formale ale partidului, către Biroul Executiv, către Biroul Permanent Naţional, astfel încât ele să se corecteze, pentru că lucrurile, ca şi în orice familie, pot fi îmbunătăţite”, a spus Blaga după întâlnire. Acesta a negat că ar vrea să se mai întoarcă la conducerea partidului, dar s-a arătat mulţumit de numărul celor care au răspuns convocării sale. În situaţia actuală, fostul lider PDL poate fi un susţinător de bază al lui Orban, însă unul incomod. Mai puţine motive să se bucure are Orban în ceea ce priveşte o eventuală revenire a lui Crin Antonescu. Orban a admis că s-a întâlnit cu predecesorul său, însă trecutul lor comun este unul tumultuos: l-au dat împreună jos pe Tăriceanu de la şefia PNL, dar apoi Orban a fost printre foarte puţinii care mai îndrăzneau să-l critice. Întrebat dacă i-a cerut să se întoarcă în politică, actualul preşedinte al PNL a răspuns: „Nu i-am cerut, pentru că domnul Antonescu de fiecare dată s-a implicat, atât cât doreşte domnia sa şi cum simte că poate să fie util PNL. Nu are nevoie de invitaţii speciale. Dacă domnul Antonescu simte nevoia de a face ceva, face”. În momentul acesta, Antonescu nu este singurul „fost” care-l îngrijorează pe Orban. Alina Gorghiu pare că s-a săturat să-şi lingă rănile după jalnica înfrângere a PNL de la alegerile din 2016, când conducea partidul şi acum se numără printre criticii actualului lider. „PNL trebuie să aibă un preşedinte mult mai vocal şi mai articulat ca până acum”, spunea Alina Gorghiu, în urmă cu o săptămână.

Şi Ludovic Orban este autorul unui comeback spectaculos. A pierdut şefia PNL în 2014, în faţa Alinei Gorghiu, iar candidatura la primăria Capitalei i-a fost blocată de dosarul de la DNA. După achitare, a candidat din nou la şefia partidului şi a obţinut-o în iunie 2017.

CITAT

„Ne interesează partidul, ne interesează parcursul lui, ne interesează tot ce va face în anul electoral 2019. În primul rând, câştigarea alegerilor prezidenţiale (...) Aveam această obligaţie cu toţii de a-l sprijini pe preşedinte pentru a obţine al doilea mandat”.

Vasile Blaga, fost preşedinte PNL

UNPR, la defibrilator

Gabriel Oprea n-a mai aşteptat deznodământul din instanţă al dosarelor sale şi şi-a anunţat revenirea la cârma UNPR pe 22 iunie. „În anul centenar, invităm militarii, poliţiştii, jandarmii, pompierii aflaţi în activitate să ne urmărească proiectele şi să ne voteze, iar pe cei în rezervă şi pe toţi românii patrioţi îi aşteptăm să se înscrie în UNPR. UNPR e a treia cale, cea a echilibrului şi a responsabilităţii”, spunea Oprea. Revenirea sa nu a produs vreo emulaţie în rândurile foştilor săi colegi, iar foştii săi aliaţi, atât de la dreapta, cât şi de la stânga, au avut o reacţie glacială. Nici măcar fosta sa mână dreaptă, Neculai Onţanu, nu s-a grăbit să revină la matcă. Onţanu a scăpat de condamnarea penală în iulie 2017 nu pentru că ar fi fost achitat, ci pentru că instanţa a constatat că faptele s-au prescris, fiind vorba de luare de mită. Ulterior, şi-a făcut propriul partid, intitulat Ader la Democraţie, Educaţie şi Reconstrucţie (ADER).

Revenirea prin secesiune

Victor Ponta s-a trimis singur în planul doi după ce a demisionat de bunăvoie şi de la şefia partidului, şi din funcţia de premier. Încercarea de a-l înlătura pe Liviu Dragnea de la conducerea PSD, împreună cu Sorin Grindeanu, a eşuat în iunie 2017, inclusiv datorită faptului că Ponta nu a reuşit să-i furnizeze premierului suficient sprijin în partid. Aşa că Ponta a plecat la Pro România, fondat de un alt exilat al politicii, Daniel Constantin, care a fost alungat din ALDE, în urma conflictului cu Călin Popescu-Tăriceanu.