Senatul poate arunca, mâine, în aer alegerile din 6 decembrie

Conducerea Senatului a reușit să întrunească, ieri, pentru prima dată după două săptămâni, cvorumul de ședință pentru convocarea Biroului Permanent. Miza este una extraordinară, deoarece trebuie dezbătută, rapid, cererea de reexaminare formulată de președintele Klaus Iohannis cu privire la legea privind dreptul Parlamentului de a stabili data alegerilor legislative.

Timp de două săptămâni, Biroul Permanent al Senatului nu s-a putut întruni, din pricina blocajului generat de senatorii PNL, USR și UDMR, și de absența ex-parlamentarului PSD Ion Ganea. Ieri însă, s-au prezentat la lucrări senatorii USR George Dîrcă și UDMR Tanczos Barna, care au resetat jocul, venind la serviciu. Primul punct pe ordinea de zi a ședinței Biroului Permanent a fost chiar reexaminarea formulată de Klaus Iohannis pe marginea legii referitoare la dreptul constituțional al Parlamentului de a stabili data scrutinului pentru alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, solicitarea fiind transmisă, pentru raport, Comisiei Juridice. 

Biroul Permanent al Senatului a convocat ședința de plen, cu prezență fizică, mâine, prilej cu care se vor alege cei doi noi secretari ai Senatului, respectiv social-democrații Ion Rotaru și Florian Bodog. Iar dacă până mâine, inclusiv, Comisia Juridică întocmește și prezintă raportul cu privire la respingerea cererii de reexaminare a legii privind dreptul Parlamentului de a stabili data alegerilor parlamentare, atunci cererea președintelui ar putea fi supusă chiar mâine la vot, în plenul Senatului.

Odată intrată în vigoare legea, HG-ul își încetează efectele

Dacă Senatul respinge cererea de reexaminare, aceasta se mută la Camera Deputaților. Aici, tot în procedură de urgență, urmează să fie trecută prin Comisia Juridică și prin plen. O respingere de către Parlament a cererii de reexaminare a acestei legi echivalează cu obligația președintelui să promulge legea. Odată promulgată legea care dă dreptul Parlamentului de a stabili data alegerilor parlamentare, Hotărârea de Guvern emisă de Cabinetul Orban, prin care s-a decis data de 6 decembrie pentru organizarea acestui scrutin, își încetează efectele. Încetarea efectelor înseamnă că data de 6 decembrie 2020 nu mai reprezintă data organizării scrutinului pentru alegerile parlamentare, deși, din 6 noiembrie, ne aflăm deja în campanie electorală.

În acest scenariu, Parlamentul este obligat să elaboreze și să adopte o altă lege, care să treacă prin ambele Camere, pentru stabilirea, cu 90 de zile înaintea zilei votării, a datei alegerilor parlamentare. Legea va urma cursul legislativ, urmând eventuale atacuri la CCR sau alte cereri de reexaminare ori de promulgare.

Cursa este una contra-cronometru, având în vedere că legea prin care Parlamentul este instituția care stabilește data alegerilor trebuie să intre în vigoare anterior datei de 6 decembrie. 

Orice depășire a acestui termen va face ca o lege în vigoare să devină caducă, iar o hotărâre de Guvern să fie mai puternică decât voința Parlamentului, contrar deciziei CCR, care a confirmat că este constituțional ca Parlamentul să stabilească data alegerilor, și nu Executivul.

Cererea de reexaminare a lui Iohannis a ajuns la Comisia Juridică. Plenul o poate respinge, iar lupta se mută la Camera Deputaților