Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Organizația civică România Curată, care analizează, începând cu anul 2003, alegerile din România, i-a luat la puricat pe candidații înscriși în cursa electorală pentru alegerile de ieri, verificând criteriile de integritate pe care le îndeplinesc sau nu cei considerați ca având șanse reale la aceste alegeri. Concluzia a fost aceea că o pătrime dintre persoanele verificate nu îndeplinesc aceste criterii. Algoritmul de verificare se referă la trimiterile în judecată sau condamnările penale, traseismul politic, profitul din conflictele de interese în funcția publică, incompatibilități sancționate de ANI, profitul din nepotisme, autonomia față de serviciile secrete, atitudini discriminatorii sancționate de CNCD, profit din contracte cu statul și relația cu companii private abonate la bani publici, frauda academică sau colaborarea cu fosta Securitate.
Conform România Curată, au fost monitorizați doar candidații la funcțiile de primar municipiu reședință de județ și preşedinţi de consiliu județean. Regula a fost includerea celor trei mai bine plasați în sondaje, cu două excepții, care se referă la doi candidați care se aflau la mare distanță de ceilalți și au fost monitorizați doar ei, precum și situația în care sondajele nu au diferențiat foarte bine locurile 2 și 3, fiind, astfel monitorizați candidații cu șanse. Monitorizarea finală a inclus 72 de candidați pentru primăriile municipiilor de județ și consiliile județene. Dintre aceștia, un sfert au fost clasificați ca având probleme majore de integritate .
„Dintre cei analizați, doar patru persoane cu condamnare penală candidează în diferite colțuri ale țării: Cosmin Popescu (Consiliul Județean Gorj, PSD), Hubert Thuma (Consiliul Județean Ilfov, PNL), Nistor Lihet (Consiliul Județean Maramureș, PRM) și Dragoș Chitic (Primăria Piatra Neamț, PMP)”, arată sursa citată, care concluzionează că, dacă se modifică legea în urma campaniei „fără penali în funcții publice”, numai aceste patru persoane ar fi afectate.
Clasamentul pe partide al candidaților cu probleme semnificative de integritate de la locale 2020 este: Pro România (36%), PSD (32%), PMP (23,5%), PNL (20%) și USR-PLUS (7,5%).
Doar jumătate dintre competitori nu au fost găsiți cu nimic la „dosar”
La capitolul traseism, partidul lui Victor Ponta (PRO România) conduce detașat în acest clasament, cu un procent de 32% candidați care se află la al treilea partid. Dacă i-am pune și pe cei care au migrat de la PSD, am sări de 60%. UDMR nu are niciun traseist printre candidații principali, în timp ce la USR-PLUS au fost depistate două cazuri.
Candidații PSD la locale au cele mai multe legături cu serviciile secrete, condamnări la ANI sau la CNCD. Există zeci de candidați, în principal primari și președinți de consilii județene în funcție, care au dosare penale aflate în diverse stadii de ani de zile (unele închise), dar și clasări răsunătoare și chiar achitări ale instanțelor după ce inițial au fost târâți prin fața camerelor și opiniei publice.
Analiza mai scoate în evidență faptul că doar jumătate dintre candidați nu au mențiuni. La ceilalți, chiar fără probleme majore, se impune, potrivit România Curată, atenție din partea alegătorilor.
Concret, 101 candidați au probleme diverse, de natura fraudei academice, a averii nejustificate, a incompatibilității sau conflictului de interese, afaceri cu statul, nepotism sau atitudini discriminatorii. 31 de candidați se află la al treilea partid politic, iar alți 35 au diverse probleme în justiție, în sensul că fie sunt trimiși în judecată, fie sunt condamnați în primă instanță. Un număr semnificativ, 25, au legături cu serviciile secrete.
Pentru Primăria Capitalei, organizația consideră că doar Băsescu nu îndeplinește condițiile
Conform România Curată, ca primar, Traian Băsescu, candidat al Partidului Mișcarea Populară, și-a atribuit o locuință la care nu avea dreptul, pe care apoi a cumpărat-o la un preț modic. Fiica sa, Elena Băsescu, a obținut un mandat de europarlamentar „independent” cu sprijinul PDL. Se mai notează două amenzi și un avertisment primite de Băsescu pentru afirmații discriminatoare la adresa romilor. Nu în ultimul rând, se atrage atenția asupra faptului că Traian Băsescu a fost declarat de instanță drept colaborator al fostei Securități, sub numele de cod „Petrov”, decizia nefiind una definitivă. Băsescu nu corespunde criteriilor de integritate prevăzute în această analiză pentru a fi ales în funcția pentru care a candidat.
Despre Gabriela Firea, candidatul PSD, analiza citată arată că instanţa Curţii de Apel Bucureşti a hotărât anularea hotărârilor de înfiinţare a celor 22 de societăţi comerciale create, în martie 2017, în subordinea Primăriei Capitalei. Se mai arată că instanța a decis că toate companiile au fost înființate cu încălcarea legii. Ulterior, Firea le-a reînființat. Nu se menționează faptul că nu ar corespunde criteriilor de integritate pentru ocuparea funcției la care a candidat.
Despre Nicușor Dan, candidatul independent susținut de PNL și USR-PLUS, raportul România Curată notează faptul că presa l-a acuzat recent că a dat telefoane la Primăria Sectorului 4 în calitate de parlamentar pentru a interveni în favoarea unui om de afaceri care se judeca în instanță cu respectiva instituție publică. România Curată nu menționează că Nicușor Dan nu ar îndeplini criteriile de interitate.
Probleme semnificative de integritate identificate la localele din 2020: Pro România (36%), PSD (32%), PMP (23,5%), PNL (20%) și USR-PLUS (7,5%)
