Metoda Anastase, folosită la Bruxelles împotriva presei

Conflictul dintre Traian Băsescu şi presă plus opoziţie a fost mutat în Par­lamentul European (PE), unde ieri, în Co­­misia pentru Petiţii, la fel ca în Par­­lamentul României, opoziţia a pă­­răsit sala de şedinţă în momentul vo­­tului, protestând faţă de res­­pingerea de popularii europeni (PPE) a petiţiei privind în­­călcarea libertăţii presei în Româ­nia.

Comisia PETI a dezbătut petiţiile înaintate de sindicatele presei române în legătură cu includerea presei în strategia de securitate a CSAT la capitolul "vulnerabilităţi la adresa siguranţei naţionale". Preşedinţia şi PDL s-au pregătit temeinic pentru audieri, fiind deplasată la Bruxelles o echipă de susţinători ai strategiei CSAT, formată din Valeriu Turcan, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei, Bog­dan Mănoiu, consilierul prezi­den­­ţial pentru Afaceri Europene şi di­rectorul Direcţiei Juridice şi MAE. PDL şi-a trimis la comisie cei mai vocali europarlamentari: Theodor Stolojan, Traian Ungureanu, Cris­tian Preda, ba chiar şi pe Elena Bă­ses­cu, deşi aceasta nu a luat cuvântul, fo­lo­sind pentru comunicare în timpul şe­dinţei numai SMS-urile.

Toată această echipă s-a străduit să convingă Comisia PETI a Parlamentului European că cele două tele­vi­ziuni de ştiri din România, Antena 3 şi Realitatea TV, reprezintă, prin întreaga lor activitate, o ameninţare la adresa siguranţei naţionale, justi­fi­cându-se astfel includerea presei în categoria vulnerabilităţilor statului. Lui Theodor Stolojan i-a revenit mi­siunea să adu­că la cunoştinţa parlamentarilor europeni cine sunt patronii celor două televiziuni şi cu ce se ocupă acestea.

În raportul înaintat comisiei, fostul premier a scris că "An­tena 3 şi Realitatea nu sunt victi­me, ci parte a problemei. Campania lor vicioasă anti-Băsescu şi anti-Guvern este un fapt incontestabil. Genul de jurnalism pe care îl promovează este un pericol foarte serios la adresa standardelor etice şi o tentativă făţişă de manipula­re a opiniei publice". "Paragraful re­feritor la presă din strategia de securi­tate se referă la şan­ta­jul politic şi linşajul unor personaje ope­rate de prin­cipalele trusturi me­dia", a explicat Stolojan, acompa­niat de colegii săi care au încercat să arate că nu există o problemă cu presa în în­tre­gimea ei. Ba dimpotrivă, după cum au spus Traian Ungureanu, Valeriu Turcan şi Cristian Preda, dovada su­pre­mă a libertăţii presei în Ro­mânia este fap­tul că Bă­ses­cu a pierdut un proces de calomnie cu un jurnalist. Valeriu Turcan a arătat că "în strategia de securitate se recunoaşte o problemă, nu se im­pun res­tricţii", el spu­nând că în România li­bertatea de exprimare este garantată.

De partea cealaltă, cele patru grupuri politice aflate în opoziţie în PE au cerut aprobarea petiţiei şi înaintarea unei solicitări către Consiliul European să ia măsuri, pentru că "este de netolerat ca un guvern dintr-o ţară UE să facă ce vrea cu mass-media". Socialiştii, grupul ALDE şi verzii au criticat susţinerea de PPE a punctului de vedere al PDL şi al lui Traian Băsescu, în condiţiile în care popularii au cerut să se voteze respingerea petiţiei, fără a se supune la vot şi celelalte propuneri venite din partea altor grupuri politice. În semn de protest faţă de PPE, europarlamentarii de alte culori politice au părăsit sala, iar petiţia a fost respinsă cu unanimitate de voturi.

Europarlamentarii PSD au anun­ţat că grupurile Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor din Par­lamentul European, Alianţei Li­be­­ralilor şi Democraţilor pentru Eu­ro­pa, Verzilor şi Grupul Confe­deral al Stângii Unite Europene vor contesta votul din Comisia de Petiţii în ca­drul Conferintei Preşedinţilor.

Po­tri­vit europarlamentarului PSD Victor Boştinaru, reprezentanţii PPE, care au 12 membri în Comisia de pe­ti­ţii, au venit la vot cu 16 euro­par­la­men­tari. "Au fost 16 euro­par­­la­men­tari PPE, poate chiar mai mulţi, care au venit să asiste şi să îşi exprime sprijinul", a recunoscut Ungureanu pentru Mediafax. "Au ridicat mâna pentru că era confuzie. Dar intră în joc şi se reţin ca exprimate doar numărul de voturi pe care reprezentanţii PPE îl au în Comisia de Petiţii, respectiv 12, chiar dacă ar fi ridicat mâna nu 16, ci 2.000", a spus Traian Ungureanu, adăugând că, de altfel, în procesul-verbal al şedinţei s-a notat numărul corect de voturi pe care europarlamentarii PPE îl puteau exprima, respectiv 12. Ungureanu susţine însă că votul a fost legal şi s-a exprimat cu respectarea cvorumului.