Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
România ocupă primul loc în Uniunea Europeană (UE) în ceea ce priveşte mortalitatea cauzată de cancerul de col uterin, cele mai afectate de această boală fiind femeile tinere, cu vârsta cuprinsă între 15 și 44 de ani. În fiecare an, sunt diagnosticate circa 4.000 de cazuri noi, iar peste 1.900 de românce îşi pierd viaţa în lupta cu această boală. În acest context, Asociaţiile de pacienţi cer implementarea şi finanţarea unui program de vaccinare împotriva HPV (Human Papiloma Virus), virus care poate cauza, pe lângă cancerul de col uterin, alte patru tipuri de cancer, atât la femei, cât şi la bărbaţi.
La nivel global, a doua cauză responsabilă pentru cancer este reprezentată de infecția cu Papilomavirusul Uman (HPV) , iar România este țara din Uniunea Europeană cu cele mai multe cazuri de cancer de col uterin diagnosticate (peste 4.000 de cazuri anual). Ca urmare a depistării precoce, a modernizării mijloacelor de tratament şi a vaccinului împotriva infecţiei cu HPV, rata de mortalitate cauzată cancerului de col uterin a scăzut, în ultimii ani, în ţările dezvoltate. Deşi avem un program naţional de screening pentru cancerul de col uterin încă din 2012 – şi, teoretic, efectele ar fi trebit să se facă simţite - România rămâne, în continuare, ţara europeană cu cea mai mare rată de mortalitate provocată de acest tip de cancer.
Depistarea precoce, esenţială
Ca în orice afecţiune oncologică, depistarea precoce a cancerului de col uterin sau a leziunilor precanceroase este esenţială pentru reuşita tratamentului şi, implicit, pentru şansa de supravieţuire a pacientelor. Tocmai de aceea, medicii recomandă control ginecologic şi examenul citologic Babeș-Papanicolau anual în cazul pacientelor cu antecedente familiale sau cu mai mulți parteneri sexuali, indiferent de vârstă sau debutul vieții sexuale. Cu toate acestea, ţara noastră se situează pe ultimul loc şi în ceea ce priveşte numărul femeilor care au efectuat măcar o dată în viață un test Babeș-Papanicolau. Programul de depistare precoce a cancerului de col uterin derulat de statul român nu oferă posibilitatea efectuării screeningului anual (testul Babeș-Papanicolau se poate face doar o dată la 5 ani), iar limitarea plafonului de vârstă le exclude, practic, de la testare pe femeile de peste 64 de ani. Mai mult, anumite investigații pe care medicii le consideră absolut necesare în procesul de diagnosticare timpurie nu sunt decontate de CNAS (de exemplu, markerii tumorali), iar în cazul investigațiilor medicale decontate, fondurile sunt adesea insuficiente, pacientele fiind nevoite să aștepte mai multe luni sau să suporte costurile analizelor.
Vaccinarea ar putea salva mii de vieţi
La fiecare două ore, o româncă este diagnosticată cu cancer de col uterin, a avertizat, recent, Asociaţia Mame pentru Mame, subliniind că cele mai afectate de bolile asociate infecției cu HPV sunt femeile tinere, cu vârsta cuprinsă între 15 și 44 de ani, femei aflate la debutul vieții familiale și profesionale, mame cu copii mici, femei care ar putea să își valorifice potențialul profesional.
Conform medicilor, cea mai eficientă metodă de prevenţie împotriva infectiei cu HPV este vaccinarea, eficienţa acesteia fiind dovedită în mai multe ţări, precum: SUA, Canada, Danemarca, Suedia sau Germania. Potrivit reprezentanţilor pacienţilor, România este una dintre cele două state din UE care nu asigură finanțare pentru un program de prevenție prin vaccinare împotriva infecțiilor cu HPV, în timpe care state învecinate precum Bulgaria, Ungaria, Slovenia, Cipru sau Croația s-au aliniat recomandărilor internaționale cu privire la aceste boli și au implementat programe eficiente de vaccinare.
Tocmai de aceea, Asociaţia Mame pentru Mame solicită implementarea şi finanţarea unui program de vaccinare împotriva cancerului de col uterin şi a bolilor asociate infecţiei cu HPV şi în ţara noastră, iar demersul asociaţiei este sprijinit şi de parlamentarii români. De asemenea, asociaţia cere măsuri de educare a populației privind infecțiile asociate HPV și modalitățile de prevenție primară și secundară.
Este important de precizat că, pe lângă asocierea evidentă cu cancerul de col uterin, infecțiile cu HPV pot provoca și cancer orofaringian, vulvar, vaginal, anal sau penian.
România - cel mai prost sistem de sănătate
Din păcate, cancerul de col uterin nu este singurul domeniu la care ţara noastră „excelează”. Potrivit ultimului raport privind calitatea sistemelor de sănătate din Europa, „Euro Health Consumer Index” (EHCI), publicat la începutul acestui an, suntem „fruntaşii” Europei la mortalitate infantilă, cu peste opt decese la 1.000 de nou-născuţi, în vreme ce în ţările nordice raportul e de două decese la o mie de naşteri. Totodată, suntem printre lideri şi la avorturi (cu 400 de avorturi la o mie de nou-născuţi), excelăm la consumul de antibiotice (România are un consum de antibiotice cu 70% mai mare faţă de media europeană) şi la infecţiile cu stafilococ auriu meticilino-rezistent (MRSA). Ţara noastră ocupă, de asemenea, un nedorit prim loc în UE la ponderea deceselor care ar fi putut fi evitate daca am fi avut un sistem medical mai bun.
Deşi Ministerul Sănătății își propusese ca, în cinci ani, prin Programul naţional de screening al cancerului de col uterin, să testeze circa şase milioane de femei, până la finalul anului 2015, numărul de femei testate ajunsese doar la 630.000, rata de acoperire fiind de doar 10,5% din populația-țintă.
69 de țări au introdus vaccinarea HPV în Programele Naționale de Imunizare, în cei 10 ani de la introducerea vaccinării HPV, și multe dintre acestea au înregistrat progrese remarcabile în protejarea femailor împotriva infecției cu acest virus.
„Situația cu privire la mortalitatea prin cancerul de col uterin, în România, este dramatică, iar una dintre soluțiile eficiente pentru prevenirea acestei boli crunte, care afectează mii de femei în țara noastră, este accelerarea demarării unui program de vaccinare coerent”, a spus dr. Laszlo Attila, Președintele Comisiei pentru Sănătate Publică din Senatul României.
Infecţia cu virusul HPV este una dintre cele mai întâlnite la nivel mondial, estimându-se că până la 80% dintre femeile active sexual vor fi, la un moment dat, pe parcursul vieţii, expuse acestui virus.
