x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Social Revoluţia electronică și efectele asupra sănătăţii adolescenţilor

Revoluţia electronică și efectele asupra sănătăţii adolescenţilor

de Monica Cosac    |    25 Noi 2019   •   11:36
Revoluţia electronică și efectele asupra sănătăţii adolescenţilor

Patru din cinci adolescenţi din întreaga lume, inclusiv din România, își pun în pericol sănătatea pentru că nu fac suficiente exerciții fizice, relevă un amplu studiu condus de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Experţii OMS avertizează că revoluția electronică a schimbat tiparele de mișcare ale copiilor cu vârste cuprinse între 11 și 17 ani, încurajând inactivitatea, iar acest fenomen a devenit „îngrijorător”. În lipsa unei activităţi fizice regulate creşte riscul de obezitate și de afecțiuni cardiovasculare. Specialiştii spun că sunt necesare acțiuni urgente pentru diminuarea sedentarismului şi, implicit, a efectelor nefaste pe care le are asupra sănătăţii.

 

Noul studiu condus de experţi din cadrul OMS şi publicat, la finalul săptămânii trecute, în „The Lancet Health & Adolescent Health”, relevă că peste 80% dintre adolescenții care merg la școală, la nivel global, nu au îndeplinit recomandările actuale de a avea cel puțin o oră de activitate fizică pe zi. Mai exact, în medie, 85% dintre fete și 78% dintre băieți nu sunt suficient de activi fizic. Totuși, există diferențe semnificative între țări: 66% dintre adolescenții din Bangladesh nu fac suficientă mișcare, în timp ce adolescenții din Coreea de Sud sunt inactivi fizic în proporţie de 94%. Potrivit specialiştilor, aproape în toate cele peste 140 de țări studiate fetele sunt mai puțin active decât băieții, excepție făcând doar patru state (Tonga, Samoa, Afganistan și Zambia).
 

„Beneficii sociale, fizice și psihice”

Un stil de viață activ fizic în perioada adolescenței are numeroase beneficii pentru sănătate, incuzând aici o îmbunătățire a condițiilor cardiorespiratorii și musculare, sănătatea oaselor și cardiometabolice, precum și efecte pozitive asupra greutății corporale. Există, de asemenea, dovezi că activitatea fizică are un impact pozitiv asupra dezvoltării cognitive și socializării, iar multe dintre aceste beneficii continuă până la vârsta adultă, explică specialiştii.

Din păcate, „patru din cinci adolescenți nu se bucură de beneficiile sociale, fizice și psihice ale unei activități fizice regulate”, avertizează dr. Fiona Bull, specialist în activitate fizică și sănătate și unul dintre autorii studiului. Pentru a obține aceste beneficii, OMS recomandă adolescenților să desfăşoare o activitate fizică moderată sau viguroasă timp de o oră, sau chiar mai mult, în fiecare zi.

Autorii cercetării au estimat câți tineri cu vârste între 11 și 17 ani nu îndeplinesc această recomandare, analizând datele colectate prin sondajele efectuate în școli pe nivelurile de activitate fizică. Evaluarea a cuprins toate tipurile de mişcare fizică: timpul petrecut în joc activ, recreere și sport, treburile casnice active, mersul pe jos și ciclismul sau alte tipuri de transport activ, educație fizică și exerciții fizice planificate.

Obezitatea, în creştere

Un alt autor al studiului a explicat că acest sedentarism al tinerei generaţii ar putea avea la bază, cel puţin parțial, extinderea rapidă a tehnologiei digitale. Astfel, adolescenții petrec tot mai mult timp pe telefoane, tablete sau în fața altor ecrane. „Am avut această revoluție electronică, ce pare să fi schimbat tiparele de mișcare ale adolescenților și care îi încurajează să stea mai mult așezați, să fie mai puțin activi, să conducă mai mult, să meargă mai puțin pe jos”, a afirmat Leanne Riley, expert în boli netransmisibile în cadrul OMS.

Pe măsură ce nivelul de activitate al adolescenților stagnează, rata îngrășării și obezității crește, a mai spus aceasta, subliniind că „acest fenomen este îngrijorător”.

 

Studiul se bazează pe date strânse de la 1,6 milioane de elevi din 146 de țări, studiate timp de 15 ani (între 2001 și 2016).

 

Potrivit OMS, în România, 79,5% dintre adolescenți nu se mișcă suficient, iar procentul este chiar mai mare în cazul fetelor (86,5%), decât al băieţilor (72,7%).

 

Recomandările OMS

Pentru a îmbunătăți nivelul de activitate fizică în rândul adolescenților, autorii studiul spun că „este necesară extinderea urgentă a politicilor și programelor eficiente cunoscute pentru creșterea activității fizice la adolescenți”. De asemenea, este necesară „o acțiune multisectorială” pentru a oferi oportunități tinerilor de a fi activi, iar acest lucru implică: educație, urbanism, siguranță rutieră etc. Mai mult, liderii naţionali şi locali ar trebui să promoveze importanța activității fizice pentru sănătate, spun experţii OMS.

 

 

 

×