Deși suntem în plină pandemie, pe litoralul românesc a rezistat moda porumbului fiert vândut printre cearșafuri și șezlonguri, fără nicio garanție, de niciun fel. Pe lângă toxiinfecții alimentare, turiștii riscă și să contracteze virusul SARS-CoV-2 de la vânzătorii ambulanți. Însă pasivitatea autorităților cu responsabilități în protecția consumatorului și respectarea legislației privind zădărnicirea combaterii bolilor nu face decât să dea apă la moară celor care fac glume despre COVID și „pandemia închipuită”.

Comercianții ambulanți, interziși prin lege de ani de zile, dar ținuți în viață de ignoranța și inconștiența turiștilor, continuă să vândă mâncare din pungi și găleți insalubre sau covrigi ținuți în mână fără nicio măsură de protecție pentru nimeni. Poliția îi vânează săptămânal și le dă și zeci de amenzi, dar acestea se pare că nu îi sperie. Așa cum nici turiștii care le dau bani nu se tem să le dea copiilor alimente perisabile, plimbate prin mai multe mâini, puțin probabil spălate des sau dezinfectate. Probabil că s-ar încadra cu ușurință și la zădărnicirea combaterii bolilor, dar cine să-și bată capul să stârpească acest tip de comerț, vechi de pe vremea vacanțelor comuniste.

„Comerțul ambulant fără autorizație este o practică frecvent întâlnită pe litoral în ultimii ani. Zeci de persoane vând produse alimentare perisabile fără a fi respectate cele mai elementare condiții de igienă. Riscurile pentru consumatorii care cumpără produse alimentare de la acești vânzători ambulanți sunt foarte mari, începând de la o toxiinfecție alimentară și până la contactrarea virusului SARS-CoV-2 de la persoanele respective. Din păcate, autoritățile (Poliția Locală, Jandarmeria, Direcția de Sănătate Publică, Direcția Sanitar Veterinară, Protecția Consumatorilor) nu întreprind nicio măsură legală pentru a stopa această formă de vânzare”, ne-a declarat conf. Costel Stanciu, de la Asociația Pro Consumatori (APC).

Asociația a făcut o sesizare la Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor. Răspunsul a venit prompt, dar fără efect: „Comercianții ambulanți sunt în atenția noastră, dar nu pot fi sancționați de către această autoritate. Mai mult, avem inclusiv filmări cu încercările de a-i opri, dar aceștia ulterior au fugit”, a spus Horia Constantinescu, comisar-șef adjunct CJPC Constanța.

Ora 13 nu sperie pe nimeni

Pe litoral, ora 13, la care vine raportarea zilnică a noilor cazuri de infectare cu SARS-CoV-2, nu sperie pe nimeni. Cei mai mulți turiști nu se sperie nici de pericolul expunerii la soare la orele prânzului. Spartul semințelor pe plajă rămâne sport național, la fel ca îngroparea chiștoacelor în nisip. Nici nu s-ar simți că e alertă sanitară, dacă n-ar fi și câteva măști albastre abandonate printre șezlonguri, cu elasticele rupte.

Chelnerii teraselor de pe plajă sevesc cocktail-uri și cafea printre umbreluțe cu măștile la vedere, dar atârnate de cot. Printre vânzătorii de porumb, covrigi, gogoși, pufuleți și zmeură la pahar, își face apariția și o doamnă bine, cu pălărie și ochelari eleganți, care inde cărți dintr-un rucsac.

Nu găsește prea mulți clienți. Toți turiștii stau cu ochii în telefoanele mobile sau fac live-uri de pe plajă pentru prietenii care încă nu și-au luat concediu. Înjurăturile în gura mare sunt și ele la ordinea zilei, iar dacă tușește cineva, brusc încep glumele despre COVID și „pandemia închipuită”. Cine aduce vorba de cele peste 1.000 de cazuri pe zi din ultima săptămână sau despre decese este contracarat imediat cu argumentul: „Aveau comorbidități”. Apropo de comorbidități, acest cuvânt nou intrat în vocabularul uzual al românilor, numărul supraponderalilor crește îngrijorător de la un an la altul, iar creșterea din statistici se vede și pe litoral.

O dronă de mare putere survolează cu aroganță plaja și turiștii care se bălăcesc în apă, în vreme ce câțiva tineri brăzdează valurile cu skijet-urile, printre familiile mai liniștite care au ales ca distracție o plimbare cu hidrobicicleta sau cu salteaua.