„Inspectorul Pădurii” ajută hoţii de lemne

Trei organizaţii atrag atenţia Ministerului Mediului că aplicaţia Inspectorul Pădurii, relansată recent, nu oferă informaţii publice esenţiale, încălcând astfel chiar Hotărârea de Guvern în baza căreia funcţionează. Inspectorul Pădurii este componenta Sistemului de Urmărire a Materialului Lemnos - SUMAL 2.0 şi ar trebui să le ofere cetăţenilor, în mod transparent, informaţii despre exploatarea şi transportul lemnului. 

SUMAL 2.0, sistemul menit a descuraja tăierile ilegale şi operaţionalizat luna aceasta, după amânări repetate, trebuia să aibă şi o componentă dedicată publicului - Inspectorul Pădurii. Aplicaţia, lansată în 2016, nu a fost accesibilă utilizatorilor ani în şir – iar noua variantă este, spun organizaţiile de mediu, chiar mai slabă decât prima. 

Fără acces la imagini

În teorie, Inspectorul Pădurii, conectat la baza de date SUMAL, ar trebui să ajute la identificarea transporturilor ilegale. În varianta relansată, însă, rutele camioanelor cu buşteni nu sunt disponibile, așa cum impune explicit HG 497/2020 pentru aprobarea normelor referitoare la proveniența, circulația și comercializarea materialelor lemnoase. „Imaginile satelitare și alertele automate din zonele unde se taie ilegal nu au fost achiziționate, iar fotografiile cu încărcătura camionului, prevăzute în HG, nu sunt disponibile pe noua aplicație”, arată Ciprian Găluşcă, coordonatorul campaniei pentru păduri a Greenpeace România. „Pentru public, este singurul mod de a distinge transporturile legale de TIR-urile care fac multiple transporturi pe zi, cu un singur set de documente”, explică el. 

Hărţi lipsă

Noua aplicaţie nu le mai permite cetăţenilor să aibă acces la transporturi de lemn mai vechi de 3 zile, deşi în sistem se stochează toate transporturile din 2008 încoace, arată, la rândul său, Gabriel Păun, preşedintele asociaţiei Agent Green. 

Pe lângă asta, cetăţeanul nu mai poate vizualiza zonele cu arii protejate sau cu păduri virgine. Nu se mai poate vedea nici specia de copac transportată, informaţia fiind înlocuită cu termeni generali - „foioase”, „răşinoase”. Iar hărţile promise, de înaltă rezoluţie, nu au fost puse la dispoziţia publicului. 

Ce nu merge

Conform legii, informațiile cu caracter public care pot fi vizualizate în aplicația Inspectorul Pădurii sunt cele enumerate mai jos. Funcţiunile scrise cu litere îngroşate nu sunt încă disponibile:

-informațiile din avizul de însoțire, cu privire la cod aviz, data și ora emiterii, emitent, tipul de transport, document de proveniență, punctul de încărcare, volum, specii/grupă de specii, sortimente, numele operatorului economic care efectuează transportul și numărul de înmatriculare al mijlocului de transport; 

-traseul parcurs în timpul transportului, disponibil public după finalizarea transportului; 

-fotografiile mijlocului de transport față, spate și lateral, care se înregistrează în SUMAL 2.0; 

-hărțile amenajistice înregistrate în SUMAL 2.0; 

-informațiile aferente actului de punere în valoare și inventarul, înregistrate în SUMAL 2.0;

-autorizația de exploatare cu numele operatorului economic care efectuează lucrări, înregistrată în SUMAL 2.0; 

-coordonatele tuturor punctelor ce reprezintă schimbări în coronament/imagini, în urma procesului de teledetecție prin intermediul imaginilor satelitare pentru generarea de alerte automate.
 

Deficienţe de rezolvat

„Este imperios necesar ca STS, dezvoltatorul aplicației, să mărească echipa de proiect și să găsească soluții rapide pentru stabilizarea sistemului recent lansat. E clar că SUMAL 2.0 are deficiențe majore, pentru că nu s-a lucrat suficient la această lansare amânată de ani de zile”, spune Ciprian Găluşcă, coordonatorul campaniei pentru păduri a Greenpeace România.

Organizațiile de mediu susţin în continuare noul SUMAL, chiar dacă au apărut, într-o primă fază, dificultăți și disfuncţionalităţi în programul informatic. „Operatorii economici s-au lovit de probleme cu introducerea și procesarea datelor, acestea cauzând o reticență majoră a industriei, lucru de așteptat în orice schimbare majoră de sistem”, spun reprezentanţii ONG-urilor. 

Organizațiile de mediu semnalează faptul că elemente-cheie din aplicație sunt secretizate, făcând imposibilă realizarea unor anchete independente. Mai cer tragerea la răspundere a funcționarilor care au girat această „secretizare abuzivă”.