x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Social Medicii de familie se simt dezamăgiți și pedepsiți pentru că au respectat regulile

Medicii de familie se simt dezamăgiți și pedepsiți pentru că au respectat regulile

de Mihaela Bîrzilă    |    05 Aug 2020   •   09:29
Medicii de familie se simt dezamăgiți și pedepsiți pentru că au respectat regulile

Medicii de familie, trecuți și ei pe lista celor care pot primi stimulentul de risc pentru perioada stării de urgență, se simt dezamăgiți de justificările cerute de autorități. În acele luni foarte dificile, rolul lor a fost să țină pacienții departe de spitale, să îi îndrume până trece fază critică a pandemiei, astfel încât să nu ajungă la spital decât cei care reprezentau cu adevărat urgențe. Cea mai mare grijă a tuturor era ca sistemul sanitar să nu fie depășit de numărul mare de bolnavi și să poată gestiona cazurile celor infectați cu SARS-CoV-2, un virus necunoscut și extrem de contagios. Acum, când se fac listele cu cei care trebuie recompensați pentru efortul din acea perioadă, s-au trezit în situația că munca lor este cuantificată după numărul de pacienți infectați cu care au intrat în contact direct, deși cuvântul de ordine era limitarea interacțiunii, pentru a bloca răspândirea coronavirusului. 


 


La sfârșitul săptămânii trecute, medicii de familie au primit un e-mail în care li se cerea să trimită, în doar câteva ore, niște tabele cu situația pacienților: câți au fost bolnavi, câți au fost suspecți, câți au avut infecții de căi respiratorii acute. Medicii susțin că situația acestor pacienți era oricum deja raportată pe coduri la Casele de Asigurări de Sănătate, cu care cabinetele sunt în contact online permanent.  


Logica autorităților: distanțarea nas în nas

„E umilitor să numeri câți pacienți ai gestionat și cu câți ai venit nas în nas. Ideea era să nu venim nas în nas, să menținem lockdown-ul și să protejăm sistemul sanitar. Rolul nostru a fost să protejăm sistemul, să ținem pacienții departe de spitale. Acum, ni se transmite, practic, că suntem plătiți dacă nu am respectat regulile. Statul nu m-a ajutat nici să fac rost de materiale de protecție, nu am primit nicio mască, nicio mănușă de la statul român, iar când e vorba de plătit stimulente, acestea sunt neaplicabile și se dau doar dacă nu am respectat regulile, practic. La spitale, e mai simplu. Se poate acorda stimulentul celor direct implicați în secțiile cu pacienți COVID. Dacă trei luni nu a fost aglomerație la Urgențe, pentru că noi am îndrumat pacienții cu ce au de făcut, se cheamă că nu merităm”, ne-a spus Sandra Alexiu, preşedinta Asociaţiei Medicilor de Familie Bucureşti - Ilfov (AMFB). 

Mai mult, autoritățile iau în considerare pentru aceste stimulente doar perioada de după 15 martie, deși medicii spun că au avut pacienți în carantină la domiciliu încă de la jumătatea lunii februarie. Oamenii veniți din țările aflate, la momentul respectiv, pe listele galbene și roșii, au fost monitorizați zilnic. 


„Suntem pedepsiți că ne-am făcut datoria, în timp ce alții au închis cabinetele și secțiile și au plecat acasă. Este cinic ceea ce fac acum cu noi”
Dr. Sandra Alexiu, preşedinta AMFB

8.000 de lei pierdere, lunar

„Eu am o listă de 2.400 de pacienți, o asistentă angajată și o femeie de serviciu. Pentru această mică structură de cabinet, eu am avut pierderi de 8.000 de lei pe lună trei luni la rând. Ca să îmi recuperez o parte din pierderi, statul îmi dă niște criterii pe care nu le pot îndeplini”, explică dr. Alexiu. În ciuda faptului că, potrivit sondajelor, pacientul român are cea mai mare încredere în medicul de familie, „statul continuă să ne trateze ca pe niște inexistenți de care are nevoie când trebuie să mai spele niște rufe, adeverințe, trimiteri, concedii”, mai spune medicul. 

„Noi am lucrat non-stop”

Medicii consideră că acest stimulent trebuie acordat tuturor celor care au fost la cabinet, expunându-se riscului de infectare „Eu nu știu dacă pacientul care îmi intră în cabinet are doar hipertensiune sau are hipertensiune și SARS-CoV-2. Mulți sunt asimptomatici. I-am urmărit pe izolați zi de zi, i-am susținut cu toate informațiile. E normal să o facem. Dar ar trebui să știe și decidenții. Ce ar fi să dea buzna toți la spitale? Cine a fost zi de zi la cabinet, cum am fost noi, a avut senzația uneori că decidenții nici nu știau exact că noi am lucrat în această perioadă. Au fost ambulatorii de spital închise pentru că s-au transformat în spitale COVID, dar noi am lucrat non-stop, noi suntem online permanent cu Casa de Asigurări. Casa vede că lucrăm. Criteriile de acordare a stimulentului sunt neclare. Scopul ar fi trebuit să fie legat de disponibilitate. Noi am fost la treabă când alții au pus lacătul pe ușă. Clar, nu trebuie acordat celor care și-au luat concediu chiar atunci. Și noi am fi preferat să stăm acasă pentru a ne proteja”, spune dr. Rodica Tănăsescu, medic formator medicină de familie, vicepreședinta AMF.   

„Stimulentul ar putea fi o măsură reparatorie pentru faptul că în această perioadă ne-am achiziționat, la costuri foarte mari, dezinfectante, sterilizatoare, materiale de protecție. Noi nu am primit absolut nimic de la minister și de la Casa de asigurări. Doar am fost puși să completăm hârtii”, Dr. Rodica Tănăsescu, vicepreședinta AMF   

Medicii de familie sunt supărați că decidenții nu înțeleg cât de mari au fost eforturile de a nu se contamina în acea perioadă, când nici nu erau stabilite codificările de boală. Unii dintre bolnavi erau încadrați la faringită sau pneumonie interstițială, pentru că nu exista cod COVID în clasificarea internațională a maladiilor. În toate țările civilizate, asistența medicală primară este cotată ca fiind de linia întâi. Studiile făcute de americani în pandemie arată că cele mai multe decese în rândul cadrelor medicale s-au înregistrat în medicina primară, nu printre medicii de la ATI, nici printre cei de la UPU, motivul principal fiind, ca și la noi, lipsa echipamentelor.  

Ei atrag atenția că lipsește și o strategie clară pentru medicina primară, deși, în România, 70% din consultații se desfășoară în cabinetul medicului de familie. Într-o țară în care asistența medicală primară e bine susținută, această proporție ajunge până la 90% și doar 10% dintre pacienți merg mai departe, către spitale.  

Ce prevede legea

Potrivit OUG. 43/2020, stimulentul de risc (2.500 de lei brut pe lună) este acordat pentru perioada 16 martie – 15 aprilie și va fi decontat din fonduri europene. „De acest stimulent va beneficia şi personalul medical, medico-sanitar şi auxiliar sanitar din cabinetele medicilor de familie, laboratoarele de analize medicale, laboratoarele de imagistică medicală, ambulatoriile de specialitate, farmaciile comunitare, cabinetele stomatologice, furnizorii de servicii medicale aflaţi în contract cu Casele de Asigurări de Sănătate, care au activat în timpul stării de urgenţă şi care au avut în evidenţă sau sub tratament pacienţi suspecţi sau confirmaţi cu COVID-19, ori dacă personalul respectiv a fost confirmat cu COVID-19 în urma activităţii desfăşurate, medicii şi asistenţii medicali din unităţile şcolare care şi-au desfăşurat activitatea prin furnizarea unor servicii de îngrijire, de aprovizionare, de îngrijire medicală şi monitorizare a persoanelor aflate în carantină”, se arată în document. 
 

×