Mencinicopschi: „Alimentația viitorului va fi alimentația trecutului”

Datele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţi (OMS) relevă că, la nivel mondial, una din trei persoane suferă de obezitate și alte forme de malnutriție, iar până în 2025, se estimează că vor fi afectați unul din doi oameni. Mai mult, afecţiuni care altădată erau specifice vârstnicilor - precum guta, diabetul şi colesterolul mare - sunt diagnosticate tot mai frecvent la copii cu vârste foarte mici. Specialiştii în nutriţie spun că toate aceste boli sunt consecinţele alimentaţiei defectuoase - lipsită de nutrienţi şi plină de chimicale - din ultimele decenii. Soluţia pentru o viaţă mai sănătoasă este „alimentul natural integral”, mâncarea tradiţională, fără pesticide şi substanţe de creştere, direct de la producător. 

Potrivit OMS, adolescenții reprezintă 20% din populația globului, iar starea lor de sănătate și gradul lor de educație sunt de o importanță cardinală pentru toate țările lumii. Însă, la nivel european, unul din trei adolescenți suferă de obezitate, o creștere spectaculoasă fiind observată, în ultimii ani, în țările din estul Europei, din care face parte și România.

Mâncăm mult şi prost, iar consecinţele acestei diete dezechilibrate se văd: trăim din ce în ce mai prost, pentru că suntem din ce în ce mai bolnavi. Alimentele neadecvate reprezintă principalul factor de risc pentru decesele cauzate de boli netransmisibile, inclusiv boli cardiovasculare, diabet și anumite tipuri de cancer, avertizează specialiştii, iar aceste probleme se întâlnesc inclusiv la copii.

„Întâlnim în fiecare zi copii care au probleme de greutate şi asta nu e cea mai mare problemă. Ni se adresează copii care au boli, pe care nu le aveau decât bunicii noştri. Avem copii cu gută, copii cu colesterol mare, copii cu probleme articulare, care au dificultăţi în a se deplasa, din cauza greutăţii mari”, atrage atenţia dr. Lygia Alexandrescu, specialist în nutriţie, la dezbaterea „Alimentația viitorului: de la ADN la tradiție”, organizată cu ocazia Zilei Internaționale a Alimentației, la Academia Oamenilor de Știință din Capitală. 

Gustările hiper-calorice, preferatele adolescenţilor

Totodată, experţii din domeniu sunt de părere că, la vârsta adolescenței, există o serie de dificultăți specifice privind comportamentul alimentar: gustări bogate în calorii și sărace în nutrienți, aport scăzut de fructe, legume și lactate, hidratare incompletă cu apă, urmarea dietelor restrictive și apariția tulburărilor alimentare și emoționale etc. Prin programe bine definite de educație nutrițională se pot depăși aceste dificultăți, consideră specialiştii, iar crearea unor obiceiuri alimentare sănătoase de timpuriu devine cea mai eficientă metodă de păstrare a stării de sănătate pe termen lung la adolescenți.

ADN-ul nostru nu recunoaşte chimicalele

„Alimentația viitorului va fi alimentația trecutului, pentru că genomul nostru recunoaște doar alimentele acelea naturale, integrale”, afirmă prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, adăugând că nici calitatea alimentelor - care este cea mai importantă în privinţa alegerii hranei -, la nivel mondial și științific, nu este definită corect.

„Ca și consumatori obișnuiți, înțelegem că alimentul trebuie să fie gustos, savuros, să aibă textură, culoare, șamd. Dar simțurile noastre nu pot percepe calitatea intrinsecă a alimentului, calitatea nutrițională, adică aceea de a ne hrăni, pentru că noi avem nevoie de 50 de nutrienți esențiali, care sunt: aminoacizi esențiali, vitamine, minerale, doi acizi grași Omega3 cu lanț lung”, spune Mencinicopschi, explicând că toți acești nutrienți „trebuie să se afle într-o matrice naturală”.

Din păcate, „calitatea nutrițională nu este luată în considerare în nicio legislație”, precizează profesorul. „Dacă îmi dai alimente savuroase, în care eu am făcut gustul, - gustul acela este o minciună, pentru că l-am făcut cu glutamat, cu agenți de stabilitate, cu culoare artificială, cu îndulcitori artificiali. Genomul meu nu recunoaște acea informație, de data aceasta, din alimentul cultural”, punctează Mencinicopschi. Un factor importat în calitatea alimentelor este proveniența ecologică, iar specialiștii spun că nici sucurile naturale, așa cum sunt puse în prezent pe piață,„nu se mai recomandă,dacă nu vin și cu prebioticul, adică pulpa din fruct – pentru că asta înseamnă naturalul”. Dacă la ceste băuturi se mai adăugă și coloranți, conservanți, E-uri, toate acestea influențează sănătatea în timp.

Standarde şi sloganuri mincinoase

Inclusiv în sloganurile pentru sănătate de strecoară erori, avertizează specialiştii. „Pentru sănătatea dumneavoastră, beţi cel puţin 2 litri de lichide pe zi”, este o afirmaţie cunoscută de toată lumea, un fel de axiomă ce nu mai are nevoie de explicaţii. Cu toate acestea, nimeni nu a definit „lichidele”, iar sloganul luat de oamenii obişnuiţi ca adevăr-absolut poate face rău, dacă lichidele consumate fac parte din categoria celor care nu numai că nu hidratează organismul, ci chiar îl deshidratează (cafeaua, alcoolul etc.). Mai mult, nici măcar standardele de stat privind calitatea nu ne garantează că un aliment este sigur, subliniază Mencinicopschi. „Dezastrul a început în anii 70, când carnea, ouăle, laptele, grăsimea animală au fost declarate inamicul numărul 1 al sănătăţii noastre. Şi a început era cerealelor, care a dus la ceea ce vedem. Mâncăm prea mulţi carbohidraţi rafinaţi şi nu conştientizăm lucrul acesta. (...) Când mâncaţi pâine albă, mâncaţi zaharuri”, explică profesorul, precizând că „trebuie să devenim mai conștienți de ceea ce mâncăm și de riscurile ascunse”.

Deşi este percepută ca fiind ceva sănătos, „fructoza este un zahăr foarte periculos”, spune Mencinicopschi, precizând că aceasta „este asociată cu obezitatea, cu o boală cardiovasculară şi cu ficatul gras – statoza hepatică non-alcoolică, extrem de răspândită”.

„Ca regula generală: cât puteți, alegeți alimente naturale integrale din locuri nepoluate și, dacă se poate, dintr-un sistem agricol ecologic”, ne sfătuieşte Mencinicopschi.

„Deși par la acest moment un scenariu abstract, alimentele bogate în proteine de origine animală vor fi înlocuite de: insecte, alge, GMO, carne din plante, plante perene etc. Până atunci însă, OMS recomandă cu insistență întoarcerea la alimentul local și integral, promovând calitatea alimentului și nu doar numarul de calorii pe care-l furnizează alimentul. Reducerea aportului zilnic de sare, zahăr rafinat, alcool și de suplimente alimentare sunt alte măsuri recomandate”, spune Lector Univ. Dr. Lygia Alexandrescu.

„Eu împart alimentele în două mari categorii: alimentele naturale integrale și alimentele culturale. Pe primele le putem găsi în natură: mergem la un copac care face mere și mâncăm mărul. Dar, dacă l-am transformat în fresh, riscul de a face diabet crește cu 25%. Iată cum, printr-o foarte mică procesare, am schimbat calitatea alimentului”, explică prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi

Peste 670 de milioane de adulți și 120 de milioane de fete și băieți (5-19 ani) sunt obezi, iar peste 40 de milioane de copii sub 5 ani sunt supraponderali, în timp ce peste 820 de milioane de oameni suferă de foame, relevă datele OMS.