Neîncrederea populației crește din cauza contradicțiilor oficiale

Noile tulpini de SARS-COV2 sunt privite cu reticență de populația din toate țările lumii, nu doar de români, din cauza numeroaselor contradicții în declarațiile oficiale din ultimele 14 luni. În legătură cu imaginile apocaliptice din India și tulpina foarte agresivă descoperită în această țară, mulți se întreabă de ce au apărut problemele dintr-o dată, exact după ce India fusese lăudată pentru buna gestionare a pandemiei, la o populație de 1,4 miliarde de oameni care trăiesc în condițiile precare, în cea mai mare parte a țării. Din aceste neconcordanțe se nasc multe semne de întrebare. Lipsa unor răspunsuri clare, dublată de cenzură, crește gradul de neîncredere în autorități.

La un an și două luni de la declanșarea pandemiei de SARS-COV2, foarte mulți se așteptau să fie deja depășită această criză mondială. Sunt deja milioane de persoane vaccinate, există mai multe vaccinuri, dar și tratamente care dau rezultate bune. Situația care a apărut în India, de două săptămâni, a iscat noi controverse, deoarece calculele și statisticile nu acoperă golul lăsat de perioada de aproape cinci luni în care India a avut situația sub control. Deși au existat mai multe evenimente cu zeci de mii de participanți și nicio măsură de protecție în fața virusului. Mai mult, India era lăudată pentru kitul de tratament distribuit fiecărui cetățean, despre care se spunea că este rețeta-minune care a rezolvat problema îmbolnăvirii de COVID-19. În mod surprinzător, deși nu s-au înregistrat creșteri spectaculoase ale cazurilor de contaminare după patru luni de viață fără restricții, dintr-o dată a crescut brusc numărul cazurilor, contrazicând, astfel, tot ce se spusese până atunci despre situația din India. 

Scandalurile pe medicamentele ieftine

Tragedia s-a produs exact când India devenise una dintre dovezile concludente pentru posibilitatea de a rezolva problema pandemiei prin administrarea unor medicamente ieftine și eficiente, precum Ivermectina. Tocmai pentru că aceste medicamente ieftine au făcut mai întâi obiectul unor dispute la nivel mondial, iar India dovedea că se poate ține sub control o populație 1,4 miliarde de oameni care în mod tradițional trăiește în condiții mai puțin igienice, au apărut întrebări referitoare la veridicitatea situației dezastruoase care este acum prezentată. Imaginile apocaliptice care apar zilnic în mass-media și în social media sunt comparate cu cele din martie 2020, venite din China. Acele prime imagini cu oameni care cădeau pe stradă și mureau pe loc au șocat oamenii din toate țările lumii, dar nu s-a explicat niciodată de ce nu au murit la fel cei din alte țări, nici cine filma acele momente cu oamenii care nu dădeau niciun semn de boală sau de suferință înainte de a cădea secerați de „virusul ucigaș” -  așa cum a fost denumit inițial. De aici au pornit noi speculații în legătură cu manipularea, mai ales la nivel politic, și evoluția pandemiei, la 14 luni de la declararea ei. 

„Vaccinarea” cu dezinformarea oficială din comunism

Sociologul Alfred Bulai explică de ce românii sau alte popoare care au trăit în regimuri totalitare au gândire critică și tendința de a respinge informația oficială, mai ales atunci când observă neconcordanțe în informații. „Este normal să apară neîncredere în autorități, după ce au existat foarte multe contradicții în declarațiile oficiale. Este și războiul între companiile din Big Pharma, cunoscut de foarte mult timp, care acum se vede și mai bine. Este o bătălie uriașă pe care oamenii o văd, iar încercarea de cenzură și de înlăturare a oricărei întrebări sau opinii diferite față de declarațiile oficiale va face mai rău acestei comunicări. Pentru cei care am trăit în comunism și știam că declarația oficială era dezinformare, e greu să credem ceea ce ni se spune în legătură cu evoluția pandemiei, mai ales după ce apar dovezi care nici nu sunt luate în considerare”, a explicat, pentru Jurnalul, sociologul Alfred Bulai. La această situație se adaugă sutele de dosare penale deschise, în ultimii ani, pentru fapte de corupție în domeniul medical și farmaceutic, atât în România cât și în alte țări inclusiv pentru speculațiile făcute de firma Pfizer. Dosarele penale din România au fost deschise de DNA exact pentru șpăgi date în campanii de promovare a unor medicamente, în detrimentul altora. Iar în contextul actual, când pandemia ar trebui să fie la final, apariția unor noi tulpini mai agresive ale virusului este interpretată, în mod natural, ca o încercare de a prelungi criza, pentru vânzarea cât mai multor produse farmaceutice, mai explică sociologul.

„N-au nici măcar onoarea lui Postelnicu”

Jurnalistul Bogdan Ficeac, autorul celebrei cărți „Tehnici de manipulare”, din anii '90, spune că o mare eroare a comunicării oficiale, care naște reacția de respingere din partea populației, este aceea că nimeni nu a explicat neconcordanțele apărute de-a lungul timpului și nimeni nu și-a cerut scuze pentru greșeli. „Au fost tot felul de măsuri contradictorii, afaceri care au apărut și nu au fost lămurite, comportament aberant din partea membrilor guvernului, care impun măsuri nerespectate nici de ei. Ba chiar se mai și pozează și se expun pe Facebook. Au dat dovadă de o iresponsabilitate cinică cei care ne conduc. Au fost în alte țări proteste violente, dar n-a spus niciun premier că protestatarii sunt teroriști, cum s-a întâmplat la noi. Și nici măcar nu au ieșit să-și ceară scuze, să spună că au greșit. Mult mai decent a fost celebrul Postelnicu, ministrul lui Ceaușescu. A spus „Am fost un prost și îmi cer scuze!”. Ei nu au nici măcar onoarea lui Postelnicu”, explică jurnalistul Bogdan Ficeac. 

Noi am trăit în comunism și primul impuls este să nu credem ce spun autoritățile. Noi știam că orice document oficial este „fake”. Nici măcar nu ne puneam problema că ar putea fi ceva real, mai ales în anii '80, când ajunsese la paroxism sistemul autoritar. Ne aducem aminte și de primul val de gripă aviară, când a existat același tip de isterie, dar s-au descoperit apoi foarte multe neadevăruri.

Alfred Bulai, sociolog