Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Mesajele violente între actuali sau foşti parteneri, trimise în spaţiul virtual de pe calculator sau de pe telefonul mobil, hărţuirea şi ameninţările online, publicarea, fără acceptul celuilalt, a informaţiilor şi imaginilor cu conţinut intim – toate acestea ar putea fi asimilate violenţei domestice, conform unei propuneri legislative înregistrate pentru dezbatere la Senat.
Iniţiativa legislativă cu pricina îşi propune să completeze Legea 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice, prin includerea violenţei cibernetice printre tipurile de abuzuri care pot avea loc între soţi sau foşti soţi, parteneri sau foşti parteneri.
„Odată cu evoluţia tehnologiei şi a extinderii mijloacelor de comunicare online, violenţa cibernetică a căpătat amploare, statele europene începând să incrimineze acest fenomen cu scopul de a-l preveni şi combate”, scrie în expunerea de motive. „Posibilitatea agresorilor de a-şi păstra anonimitatea în spaţiul virtual agravează riscurile cu care se confruntă victimele. Totodată, în spaţiul virtual agresorii au acces la victimă în permanenţă, fără restricţii”, se mai spune în document. Pe lângă ameninţări, agresorii cibernetici pot divulga date cu caracter personal despre victimele lor, ori pot publica materiale pentru a le defăima sau ridiculiza. Imaginile sexuale pot fi folosite ca instrument de hărţuire sau control.
Poliţia nu ştie cum să reacţioneze
Un sondaj Women’s Aid, din 2017, arată că 45 % din victimele violenţei domestice au raportat existenţa unei forme de abuz online în timpul relaţiei lor, iar 48 % s-au plâns că au fost hărţuite sau abuzate online de fostul partener odată ce părăsiseră relaţia. Trei sferturi dintre persoanele chestionate au spus că poiliţia nu a ştiut cum să reacţioneze la acest tip de abuz. Sondajul mai arată că 70 % din femeile care au fost victime ale violenţei cibernetice au fost violentate şi fizic sau sexual de către partener. Mai mult, violenţa cibernetică îi afectează şi pe adolescenţi: 1 din 5 adolescenţi din Europa se confruntă cu violenţa cibernetică, fetele fiind mai afectate decât băieţii (23,9%, comparativ cu 18,5 %).
Ţări cu legi antiabuz digital
Există ţări europene în care se combate deja violenţa digitală: Spania (unde se pedepsesc hărţuirea, urmărirea şi diseminarea de imagini private ale unei persoane, fără autorizaţia ei), Portugalia (care pedepseşte „intruziunea intimităţii prin mijloace informatice, fotografii ilegale sau clipuri video”), Austria, Germania, Marea Britanie, Italia, Polonia, Cehia şamd. La noi, legea penală incriminează „într-o oarecare măsură” faptele prin intermediul cărora se manifestă violenţa cibernetică. De aceea, se spune în expunerea de motive, legislaţia română ar trebui să cuprindă explicit abuzul online, iar formele de violenţă cibernetică să fie incluse în sfera violenţei domestice şi să fie sancţionate la fel ca aceasta.
În Franţa a fost adoptată, în 2016, Legea pentru o Republică digitală. Abuzul sexual bazat pe imagine, adică aşa-numita răzbunare pornografică, se pedepseşte cu doi ani închisoare şi amendă de 60.000 de euro.
