Soluții pentru stoparea exodului creierelor

Fenomenul migrației se observă cel mai bine din perspectiva pieței forței de muncă, nu doar în România, ci în toate țările. Cele mai recente studii arată că în special tinerii au tendința de a pleca din țările lor, pentru a munci în altă parte, fie pentru a câștiga mai mulți bani, fie din nevoia de a experimenta lucruri noi. Migrația a devenit tendință a zilelor noastre și pare de neoprit, iar cele mai afectate sunt țările cu economie slabă și cu probleme politice interne, care nu le dau tinerilor încredere în viitor.

Situația la care s-a ajuns, la nivel global, lasă un loc gol pe piața forței de muncă, iar specialiștii în migrație caută soluții pentru stoparea exodului. Cea mai gravă situație este în România, iar cele mai recente date statistice arată că aproape jumătate dintre tinerii cu vârste cuprinse între 16 și 34 de ani se pregătesc să plece din țară. România este cea mai mare sursă de forţă de muncă pentru UE. În anul 2017, țara noastră a „exportat” 173.000 de persoane către alte state din comunitatea europeană, în timp ce din Germania, cu o populaţie de patru ori mai mare decât a României, au plecat doar 163.000 de cetățeni, din Polonia, 127.000, din Marea Britanie, 111.000 şi din Italia, 86.000, dar datele oficiale nu includ și cetățenii care nu-și declară mutarea din țară, temporar sau definitiv. În anul 2018, tendințele s-au menținut, iar topul țărilor exportatoare de forță de muncă în vestul și nordul Europei au fost tot România, Polonia, Portugalia şi Bulgaria, cu peste 50% dintre emigranţii europeni, însumând 6,1 milioane de persoane, din totalul de 17,6 milioane, emigranţi intraeuropeni. Doar 9,7 milioane dintre aceștia erau activi pe piața forței de muncă, în anul 2018.

Mulți români se întorc în țară

Există și o veste bună, conform celui mai recent raport al Comisiei Europene, care arată că mulți dintre români nu emigrează definitiv, din totalul persoanelor care s-au restabilit în România în 2018, 86% fiind români care s-au întors acasă. Restul sunt persoane care și-au dobândit cetățenia română conform istoricului familiei. Mai mult, datele statistice arată că trei din patru români emigraţi (71%) se întorc în țară, nivel similar cu media UE (72%). Chiar și așa, România a rămas cel mai mare exportator de emigranţi pentru piața forței de muncă, în 2018 înregistrându-se o creștere cu 7% față de 2017, adică 140.000 de persoane active cu cetățenie română au emigrat în alte țări din UE, în timp ce situația Poloniei s-a îmbunătățit, înregistrându-se o scădere cu 6%. Cei mai mulți aleg Germania, Marea Britanie, Spania, Italia şi Franţa, în această ordine, din punct de vedere statistic, iar principalele sectoare economice în care se angajează sunt sectorul manufacturier, comerţul, construcţiile şi HORECA, cea mai mare creștere la nivelul anului 2018 faţă de 2017 fiind în sectorul IT.

Problema tinerilor este mai gravă

Speranța unora dintre sociologii care studiază fenomenul migrației, mai ales în rândul tinerilor, este în puterea investițiilor din fonduri europene de a aduce înapoi sau de a păstra în țară forța de muncă și mai ales tinerii, așa cum s-a reușit în Spania și în Portugalia, atunci când și aceste țări s-au confruntat cu o creștere alarmantă a migrației. Studiile sociologice arată că aproape jumătate dintre tinerii români își doresc să emigreze nu doar pentru salarii mult mai mari decât în țară, ci și pentru posibilitatea de a-și face o carieră de succes, de a lucra într-un mediu bazat pe respect și pe valori profesionale, pe care în România nu le găsesc. Medicii tineri, de exemplu, declară, în majoritate, că în alte țări europene au condiții de muncă decente, în spitale și clinici, au aparatură performantă, pe care o pot folosi pentru îngrijirea pacienților, în timp ce în România se confruntă cu lipsa materialelor și a medicamentelor, care uneori poate duce la moartea pacienților. În sectorul IT s-a mai ameliorat fenomenul migrației tinerilor specialiști, după aplicarea măsurilor fiscale favorabile acestui domeniu, dar și după ce mulți dintre patroni le-au crescut substanțial salariile, chiar și fără subvenții.

Nevoia de cercetare a fenomenului

„Soluționarea problemei emigrării capitalului uman calificat ține de politicile adoptate de stat pentru respectiva categorie. Or, spre deosebire de alte state, România este cel puțin deficitară din acest punct de vedere. În Polonia, de exemplu, s-a recurs la scutirea tinerilor sub 26 de ani de la plata impozitului pe venit, pentru atragerea celor plecați la muncă în afara granițelor. Pe termen scurt, este necesară redefinirea relației dintre tânăr și instituțiile statului. Avem un Departament al Românilor de pretutindeni în măsură să ofere consultanță și să întrețină permanent dialogul cu fiecare tânăr care a părăsit România. Apoi, se impune corectarea decalajului dintre mediul academic și piața forței de muncă, iar studiile trebuie completate prin programe de orientare profesională bine individualizate”, explică prof. univ. dr. Adrian Otovescu, sociolog specializat în problema migrației. Acesta mai spune că soluția este creșterea calității vieții, pentru a determina tinerii să-și dorească să rămână în țară sau să se întoarcă. „Pe termen lung, stoparea «exodului creierelor» nu poate fi separată de creșterea calității vieții, în paralel cu asigurarea unui climat politic și economic stabil. Fenomenul emigrării nu este un proces ireversibil. Studiile sociologice pot pune în evidență nevoile tinerilor și, implicit, pot facilita elaborarea unor politici și strategii care să schimbe în mod direct dorința acestora de a pleca peste hotare. Demararea unor cercetări sociologice complexe, care să ne faciliteze cunoașterea opiniilor, nevoilor și aspirațiile acestei categorii de vârstă, reprezintă primul pas în implementarea unor măsuri pliate pe realitate, care să își demonstreze în timp eficacitatea”, mai explică sociologul.

Este iluzoriu să ne așteptăm să putem controla fenomenul fără o cunoaștere științifică adecvată a acestuia.

Prof. univ. dr. Adrian Otovescu, sociolog